Pentru cei care nu au putut urmari emisiunile TV din ultimele zile

Mediatizare TV, 18-19 februarie

Jurnale de ştiri 19 ianuarie

Jurnale de ştiri 18 ianuarie

EMISIUNEA: REALITATEA TE PRIVEŞTE

Jurnale de ştiri 19 ianuarie

TITLUL: BOTIŞ, ÎNLĂTURAT DE LA NEGOCIERI;  EMISIUNEA: ŞTIRI;  PAGINAŢIA: 8;  TIPUL INFORMAŢIEI: ŞTIRE;

Ministrul Muncii, Ioan Botiş a fost înlăturat de la negocierile purtate de guvern cu sindicatele şi patronatele pe tema Codului Muncii. Soluţia pentru a pune capăt conflictului dintre partenerii sociali şi Botiş a fost găsită de Emil Boc. Sindicatele şi patronatele vor discuta de acum încolo direct cu premierul. Totul după ce ieri sindicatele s-au supărat şi au cerut demisia ministrului Muncii.

Reporter: Bun găsit! Acest conflict a pornit ieri de la o declaraţie făcută de ministrul Muncii, Ioan Botiş. Acesta a spus că o parte din patronate susţine modificarea Codului Muncii în varianta propusă de Guvern. Această declaraţie a fost practic ultima picătură care a umplut paharul. Şi aşa negocierile erau tensionate. Asta pentru că partenerii implicaţi în dialog au poziţii diferite. Guvernul se grăbeşte să modifice Codul Muncii pentru că a făcut o promisiune faţă de FMI, că va flexibiliza piaţa muncii. De cealaltă parte a baricadei sunt sindicatele şi o parte din patronate. Sindicatele susţin că prin modificările propuse de guvern, practic concedierea va deveni mai facilă iar angajarea mai dificilă şi aici sindicatele se referă la faptul că în timpul grevei, angajatului i se suspendă contractul. De asemenea, perioada de probă dar şi perioada de preaviz se prelungesc iar contractul pe termen determinat se prelungeşte de la 24 de luni la 36 de luni. De asemenea, o parte din patronate susţin că aceste modificări propuse de guvern reprezintă interesele unor patroni din România şi de aceea nu susţin varianta propusă de guvern. Ce se va întâmpla în perioada imediat următoare? Negocierile au fost suspendate momentan iar patronatele şi sindicatele vor lucra la o variantă proprie de modificare a Codului Muncii, ce va fi prezentată direct primului ministru.

Marius Petcu, preşedinte CNSLR Frăţia: S-a convenit ca până vineri, noi să elaborăm punctul de vedere comun al sindicatelor şi patronatelor.

Cezar Corâci: Domnul Botiş în opinia noastră nu este un interlocutor. A tăcut tot timpul.

Reporter: Domnul Corâci, ce a spus ministrul Muncii? Textual, ce v-a spus?

Cezar Corâci: Nu a spus nimic, a tăcut tot timpul.

Ioan Pisc: Botiş a fost practic o piesă pe masa de şah care nu a scos un cuvânt.

Discuţiile de la Palatul Victoria s-au purtat după ce sindicatele şi patronatele au refuzat să mai participe la negocierile pe Codul Muncii cu ministrul Ioan Botiş.

Bogdan Hossu: I-am comunicat domnului ministru al Muncii că este un mincinos. I-am comunicat că nu mai venim, partea sindicală, la aceste reuniuni. Cerem demisia domniei sale şi o discuţie clară cu primul-ministru.

Totul a pornit de la două declaraţii.

Ioan Botiş: Cred că astăzi reuşim să facem încă un pas, astfel încât până la 21 ianuarie 2011 să prezentăm o variantă finală, atât pe Codul Muncii cât şi pe legile privind dialogul social.

Dan Matei Agathon: Cel mai puternic bloc patronal a hotărât ca formula actuală a Codului Muncii, aşa cum a fost prezentată şi negociată cu comisiile de experţi, să fie validată.

Au urmat apoi replicile dure.

Cezar Corâci: Domnul Agathon nu face parte din comisia stabilită de comun acord cu primul ministru. A desfiinţa patronatele şi sindicatele este un atac la adresa democraţiei.

Bogdan Hossu: Există soluţii din ce în ce mai radicale. Eu v-am mai spus, legat de acest lucru. Vă mai repet. Ca în Grecia. Se poate mânca şi bătaie pe stradă.

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 09:00)

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 10:00)

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 11:00)

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 12:00)

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 13:00)

Jurnale de ştiri 18 ianuarie

TITLUL: BOC INTERVINE ÎN SCANDAL (ORA 18:02);  EMISIUNEA: REALITATEA DE LA 18;  PAGINAŢIA: 2;  TIPUL INFORMAŢIEI: STIRE;

La Palatul Victoria premierul Emil Boc discută cu ministrul Muncii, Ioan Nelu Botiş şi cu reprezentanţii sindicatelor pe care premierul încearcă să-i împace. Asta după ce sindicatele şi o parte a patronatelor au cerut demisia lui Botiş pe care l-au acuzat de minciună şi incompetenţă. Cum va încerca Emil Boc să detensioneze situaţia ne spune Cătălina Porumbel. Bună seara Cătălina!

Bună seara! Discuţiile la Palatul Victoria se poartă de aproximativ o oră. Interesant este faptul că pe lângă liderii sindicali, premierul Emil Boc şi ministrul Muncii, Ioan Botiş, la această întâlnire participă şi reprezentanţii patronatelor, deşi aceştia nu fuseseră invitaţi. Se tranşează acest scandal al negocierilor pe Codul Muncii şi rămâne de văzut ce poziţie va adopta şeful executivului având în vedere că partenerii sociali au cerut demisia ministrului Muncii pentru că acesta nu a ţinut cont de părerea lor în negocierile pe Codul Muncii. Mai mult, reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor ameninţă că vor face proteste asemănătoare celor din Grecia. Rămâne de văzut aşadar ce soluţie va fi găsită în această seară la Palatul Victoria pentru că şi şeful statului a dat un semnal foarte clar în această privinţă. Preşedintele Traian Băsescu spunea că încurajează acest dialog între guvern, sindicate şi patronate însă că acesta trebuie limitat în timp pentru că România nu poate sta în loc cu aceste negocieri în condiţiile în care există 1,6 milioane de români care muncesc la negru.

Bogdan Hossu: I-am comunicat domnului ministru al Muncii că este un mincinos. A coborât la dumneavoastră ca să vă comunice că de fapt, fără să cădem de acord, legat de acest lucru, cu construcţia Codului Muncii şi a spus că … O minciună foarte clară!! Pentru că nici n-am început discuţiile pe Codul Muncii. Ţinând cont de acest lucru i-am comunicat că nu mai venim, partea sindicală la aceaste reuniuni, cerem demisia domniei sale şi de o discuţie clar cu primul ministru.

Totul a pornit de la două declaraţii.

Ioan Nelu Botiş: Cred că astăzi reuşim să facem încă un pas astfel încât până la 21 ianuarie 2011 să prezentăm o variantă finală atât pe Codul Muncii cât şi pe legile privind dialogul social.

Dan Matei Agathon: Cel mai puternic bloc patronal a hotărât ca formula actuală a Codului Muncii, aşa cum a fost prezentată şi negociată în condiţiile de experţi să fie validată.

Au urmat apoi replicile dure.

Cezar Corâci: Domnul Agathton nu face parte din comisia stabilită de comun acord cu primul ministru. A desfiinţat patronatele şi sindicatele. Este un atac la adresa democraţiei.

Bogdan Hossu: Există soluţii din în ce în ce mai radicale. Au v-am mai spus, legate de acest lucru, vă mai repet. Ca în Grecia, se poate mânca şi bătaie pe stradă.

Sindicatele şi reprezentanţii patronatelor spun că vor cere preşedintelui României să medieze acest conflict. Traian Băsescu este însă un susţinător al modificării Codului Muncii.

Traian Băsescu: Probabil modernizarea Codului Muncii şi flexibilizarea pieţei forţei de muncă va crea probleme foarte mari. Încurajez continuarea dialogului între guvern şi sindicate. Este un moment de cotitură în organizarea şi acţiunea pe piaţă a forţei de muncă, dar trebuie asumat de guvern cu toată responsabilitatea.

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 18:00)

TITLUL: SINDICATELE VOR DEMISIA LUI BOTIŞ;  EMISIUNEA: ŞTIRI;  PAGINAŢIA: 6;  TIPUL INFORMAŢIEI: ŞTIRE;

Sindicaliştii şi reprezentanţii patronatelor cer demisia ministrului Muncii, Ioan Botiş. Aceştia sunt nemulţumiţi de rezultatul negocierilor pe tema Codului Muncii. Mai exact, se plâng că ministrul blochează sistematic negocierile, care nu duc la nici un rezultat.

Bogdan Hossu: I-am comunicat domnului ministru al Muncii că este un mincinos. Singura chestiune care ne-a anunţat este că Comisia este pur consultativă pentru domnia sa, a coborât la dumneavoastră să vă comunice că de fapt suntem de acord cu construcţia Codului Muncii, o minciună foarte clară, pentru că nici nu am început discuţiile pe Codul Munii. Ţinând cont de acest lucru, i-am comunicat că nu mai venim, partea sindicală, la aceste reuniuni. Cerem demisia domniei sale şi o discuţie clară cu primul ministru. Nu are rost să ne mai pierdem vremea cu un ministru care pur şi simplu nici nu ţine cont şi desconsideră partenerii sociali.

Cezar Corâci: Nimeni din cei din Comisia de Lucru nu a plecat şi nu a coborât să vă facă vreo declaraţie. Domnul Agathon nu face parte din comisia stabilită de comun acord cu primul ministru. Dovedeşte modul în care tratează o comisie stabilită de primul ministru. Acesta este motivul pentru care îi cerem demisia. Nu cred că există riscul ca acest Parlament să accepte aşa ceva, desfiinţarea sindicatelor şi patronatelor din România.

Reporter: Cereţi şi ajutorul preşedintelui Traian Băsescu?

Bogdan Hossu: O să îi cerem să medieze acest conflict social.

Cezar Corâci: Acest mod de a anima dialogul social, de a stabili reglementări care nu fac decât să distrugă economia românească, care distrug investitorii din România, în marea lor majoritate, care destructurează piaţa muncii, care nu vor reuşi decât să creeze tensiuni sociale, să lipsească de conţinut dialogul între patronate şi sindicate şi chiar dialogul tripartit, nu pot să facă bine nimănui.

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 12:00)

TITLUL: VOR DEMISIA MINITRULUI MUNCII;  EMISIUNEA: ŞTIRI;  PAGINAŢIA: 7;  TIPUL INFORMAŢIEI: ŞTIRE;

Sindicaliştii şi reprezentanţii patronatelor cer demisia ministrului Muncii, Ioan Botiş.

Bogdan Hossu: I-am comunicat domnului ministru al Muncii că este un mincinos. Singura chestiune care ne-a anunţat este că Comisia este pur consultativă pentru domnia sa, a coborât la dumneavoastră să vă comunice că de fapt suntem de acord cu construcţia Codului Muncii, o minciună foarte clară, pentru că nici nu am început discuţiile pe Codul Munii. Ţinând cont de acest lucru, i-am comunicat că nu mai venim, partea sindicală, la aceste reuniuni. Cerem demisia domniei sale şi o discuţie clară cu primul ministru. Nu are rost să ne mai pierdem vremea cu un ministru care pur şi simplu nici nu ţine cont şi desconsideră partenerii sociali.

Totul a pornit de la declaraţiile făcute anterior de ministrul Muncii, Ioan Botiş şi reprezentantul Alianţei Confederaţiilor Patronale din România.

Ioan Botiş: O parte din patronate susţine această variantă pe care noi am prezentat-o. Cred că astăzi reuşim să facem încă un pas, astfel încât până la 21 ianuarie 2011 să prezentăm o variantă finală atât pe Codul Muncii cât şi pe legile privind dialogul social.

Dan Matei Agathon: Cel mai puternic bloc patronal a hotărât ca formula actuală a Codului Muncii, aşa cum a fost prezentată şi negociată în comisiile de experţi să fie validată.

Cezar Corâci: Domnul Agathon nu face parte din comisia stabilită de comun acord cu primul ministru. A desfiinţa patronatele şi sindicatele este un atac la adresa democraţiei. Dacă în România s-ar întâmpla aşa ceva, înseamnă că România iese din zona unei Europe democrate.

Sindicatele şi reprezentanţii patronatelor spun că vor cere preşedintelui României să medieze acest conflict.

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 13:00)

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 14:00)

TITLUL: CODUL MUNCII, CONTESTAT (19:33);  EMISIUNEA: ŞTIRILE PROTV;  PAGINAŢIA: 15;  TIPUL INFORMAŢIEI: ŞTIRE;

Noul cod al muncii naşte un imens scandal. Negocierile de azi au eşuat după ce ministru loan Botiş a declarat care e forma finală a documentului. O minciună, au răbufnit sindicatele şi o parte dintre patronate care spun că executivul nu ţine cont de modificările cerute. Războiul s-a mutat cu arme şi bagaje la Palatul Victoria.

În timp ce negocierile pe noul cod al muncii erau în toi, ministrul Ioan Botiş şi reprezentantul alianţei confederaţiilor patronale din România au ieşit cu declaraţii optimiste. Concluzia? Avem o formă a legii agreată şi armonizată cu legislaţia europeană.

Ioan Botiş: Azi reuşim să facem încă un pas, astfel încât până la 21 ianuarie 2011 să prezentăm o variantă finală.

Matei Agathon: Forma actuală a codului muncii respectă ceea ce OMM şi mai ales consiliul economic şi social european ai cărui singuri membri suntem din România, sunt cuprinse şi incluse exact în prevederile codului muncii.

Sindicaliştii şi ceilalţi patroni care au rămas la discuţii s-au simţit jigniţi de faptul că ministrul le-a întors spatele.

Bogdan Hosu: Nu are rost să ne mai pierdem vremea cu un ministru care pur şi simplu nu ţine cont şi desconsideră de fapt partenerii sociali.

Cezar Corâci: Cerem premierului ca acest ministru să fie demis, datorită modului în care ne-a tratat.

Lăsând la o parte scandalul de la minister, rămân în litigiu toate prevederile codului muncii care vizează orele suplimentare, concedierile colective, extinderea contractelor de muncă pe perioadă determinată sau limitarea dreptului la grevă.

(Prin Monitoring Media: ProTV, Ora: 19:00)

TITLUL: BOTIŞ, ÎNLĂTURAT DE LA NEGOCIERI (ORA 20:16);  EMISIUNEA: REALITATEA DE LA 20;  PAGINAŢIA: 7;  TIPUL INFORMAŢIEI: STIRE;

Ministrul Muncii, Ioan Botiş a fost înlăturat de la negocierile purtate de guvern cu sindicatele şi patronatele pe tema codului Muncii. Soluţia pentru a pune capăt conflictului dintre partenerii sociali şi Botiş a fost găsită de Emil Boc. Sindicatele şi patronatele vor discuta direct cu premierul de aici înainte. Cum a reacţionat însă ministrul Muncii când a aflat că nu va mai participat la negocieri, ne spune chiar acum corespondentul nostru, Cătălina Porumbel. Te ascultăm Cătălina! Bună seara!

Bună seara! Cei care au participat la aceste discuţii spun că ministrul Muncii, Ioan Botiş, nu a scos niciun cuvânt. Probabil că acesta este şi motivul pentru care premierul Emil Boc a decis să preia frâiele acestor negocieri pe Codul Muncii. Până vineri sindicatele şi patronatele trebuie să realizeze un document scris cu toate propunerile de modificare a Codului Fiscal. Documentul va fi discutat luni în şedinţa coaliţiei, iar mai apoi premierul Emil Boc va spune miercuri care dintre propuneri sunt menţinute şi care nu. Ei bine, aici părerea este împărţită. În timp ce unii parteneri social susţin că şeful executivului va ţine cont de aproximativ 50% dintre recomandări, alţii se mulţumesc cu faptul că măcar Emil Boc va citi acest document. Aşadar rămâne de văzut dacă guvernul va ţine cont în cele din urmă de părerea sindicatelor sau patronatelor sau dacă va modifica acest cod fiscal după bunul plac.

Marius Petcu: S-a convenit ca până vineri noi să elaborăm punctul de vedere comun al sindicatelor şi patronatelor.

Cezar Corâci: Domnul Botiş în opinia noastră nu e un interlocutor. A tăcut tot timpul.

Reporter: Ce a spus ministrul Muncii? Textual? Ce v-a spus?

Cezar Corâci: N-a spus nimic. A tăcut tot timpul.

Ioan Pisc: Botiş a fost practic o piesă pe masa de şah care n-a scos un cuvânt.

Discuţiile de la Palatul Victoria din această seară s-au purtat după ce sindicatele şi patronatele au refuzat să mai participe la negocierile pe codul Muncii cu ministrul Ioan Botiş.

Bogdan Hossu: I-am comunicat domnului ministru al Muncii că este un mincinos. A coborât la dumneavoastră ca să vă comunice că de fapt, fără să cădem de acord, legat de acest lucru, cu construcţia Codului Muncii şi a spus că … O minciună foarte clară!! Pentru că nici n-am început discuţiile pe Codul Muncii. Ţinând cont de acest lucru i-am comunicat că nu mai venim, partea sindicală la aceaste reuniuni, cerem demisia domniei sale şi de o discuţie clar cu primul ministru.

Totul a pornit de la două declaraţii.

Ioan Nelu Botiş: Cred că astăzi reuşim să facem încă un pas astfel încât până la 21 ianuarie 2011 să prezentăm o variantă finală atât pe Codul Muncii cât şi pe legile privind dialogul social.

Dan Matei Agathon: Cel mai puternic bloc patronal a hotărât ca formula actuală a Codului Muncii, aşa cum a fost prezentată şi negociată în condiţiile de experţi să fie validată.

Au urmat apoi replicile dure.

Cezar Corâci: Domnul Agathton nu face parte din comisia stabilită de comun acord cu primul ministru. A desfiinţa patronatele şi sindicatele este un atac la adresa democraţiei.

Bogdan Hossu: Există soluţii din în ce în ce mai radicale. Au v-am mai spus, legate de acest lucru, vă mai repet. Ca în Grecia, se poate mânca şi bătaie pe stradă.

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 20:00)

EMISIUNEA:            REALITATEA TE PRIVEŞTE

POSTUL:                    REALITATEA TV

DATA:                        18-01-2011

ORA:                          18:45

MODERATOR:        ANDREEA CREŢULESCU

INVITAT:                  VASILE MARICA

ANA MĂIŢĂ

ALIN POPOVICIU

DAN ŞOVA

DAN MATEI AGATHON

CODRIN ŞTEFĂNESCU

ADRIAN CIOROIANU

TALK SHOW

Andreea Creţulescu: Bună seara. Aroganţă sau reformă? Bătaie de joc sau prostie? Asta sunt întrebările la care aştept răspunsurile dumneavoastră, pornind de la realităţile zilei. Am avut azi două teme majore care afectează un procent important din populaţia României. Primul, noul Cod al Muncii care, după sindicate şi după unele patronate, îl va duce pe angajat într-un soi de sclavagism faţă de angajator. S-ar putea să se desfiinţeze actualele contracte colective. Bogdan Hossu i-a cerut demisia domnului Botiş, iar de la Guvern colega mea ne va da detalii. Comandantul suprem al Armatei a declarat azi că nu se pune problema tăierii pensiilor militare, ci în toată această chestiune e doar o problemă de comunicare. O declaraţie şoc făcută de Traian Băsescu azi: candidaţii pentru alegerile locale şi parlamentare ar trebui să primească bani de campanie de la bugetul de stat. A ieşit cam 1 miliard de euro dacă am luat toţi candidaţii. Sărăcia continuă să îngenuncheze România, în ciuda reformelor făcute de actuala putere. Un studiu Eurostat arată că, în 2011, doar în România şi Letonia a scăzut salariul minim şi au crescut preţurile. Foamea îi scoate în stradă pe oameni în foarte multe ţări. În Tunisia, de exemplu, revoluţia care l-a alungat din ţară pe preşedinte a început cu manifestaţii care erau împotriva preţurilor tot mai mari. Începem cu Codul Muncii, pentru că acolo premierul a încheiat această mediere între sindicate, patronate şi ministrul Muncii pe tema Codului Muncii. Ce s-a decis şi care sunt acele prevederi care îi deranjează pe sindicalişti?

Reporter: În urma discuţiilor de la Palatul Victoria s-a decis înlăturarea ministrului Ioan Botiş din negocierile purtate cu sindicatele şi patronatele, partenerii sociali vor vorbi doar cu premierul Emil Boc. Până vineri, sindicatele şi patronatele trebuie să facă un document scris cu propunerile legate de modificarea Codului Muncii. Acest document va fi discutat luni în şedinţa coaliţiei, iar luni premierul va spune ce propuneri sunt menţinute şi care vor fi înlăturate. Aici sunt mai multe păreri date de liderii partenerilor sociali, vorbesc despre sindicalişti care spun că şeful Executivului va ţine cont în proporţie de 50% de aceste propuneri, alţii spun că va ţine cont în totalitate, în timp ce unii reprezentanţi ai patronatelor se mulţumesc cu faptul că şeful Executivului va citi măcar aceste propuneri. Vom vedea dacă în urma acestui scandal se va ajunge la un rezultat bun în privinţa românului de rând şi dacă acesta va fi favorizat cumva în urma acestor negocieri, sau dacă Executivul va adopta în cele din urmă acest Cod al Muncii în forma agreată doar de Executiv. Partenerii sociali spuneau că la aceste negocieri ministrul Botiş nu a scos nici un cuvânt şi că premierul Emil Boc nu a comentat în nici un fel acea cerere de demisie a ministrului Muncii, venită din partea reprezentanţilor sindicatelor şi patronatelor.

Bogdan Hossu: I-am comunicat domnului ministru al Muncii că este un mincinos. Singura chestiunea care ne-a anunţat-o este că comisia este pur consultativă pentru domnia sa, acesta a fost răspunsul, a coborât la dumneavoastră ca să vă comunice că de fapt suntem de acord legat de acest lucru cu construcţia Codului Muncii, ceea ce este o minciună, ţinând cont de acest lucru am comunicat că nu mai venim, partea sindicală, la aceste reuniuni. Cerem demisia domniei sale şi o discuţie clară cu primul ministru. Nu are rost să ne pierdem vremea cu un ministru care pur şi simplu nu ţine cont şi desconsideră de fapt partenerii sociali.

Andreea Creţulescu: Asta spuneau dimineaţă sindicatele, după întâlnirea cu domnul Botiş. Domnule Marica, printre catalogările făcute de sindicate a fost una plastică. Dacă noul Cod al Muncii ar intra în vigoare, în forma afişată la finalul anului trecut pe site-ul Ministerului Muncii, atunci am asista la un soi de sclavagism mai ales pentru angajat, pentru cel care munceşte. Acest act normativ afectează cam 5 milioane de români. Dacă citim acele articole afişate, dacă te duci să faci grevă patronul te poate da afară.

Vasile Marica: Eu pot să vă spun că le vine rândul la toţi. În afară de principiile Codului Muncii, le vine rândul tuturor. Militarii tăceau din gură că aveau pensiile liniştite, le-a tras-o. Mămicilor le-a tras-o. Patronilor le-o trage cât de curând. Abia acum am auzit din glasul celor din confederaţie că trebuie să trecem la acţiuni mai puternice. Eu am fost pentru lucrul acesta şi mi-am depus mandatul din confederaţie. Restul este o poveste. Dacă nu ne apărăm Codul Muncii, nu apărăm muncitorii. Avem o mare problemă pentru viitor. Aşa cum s-a aplicat legea pentru pensionarii din armată, aşa cum se aplică la CNAS, am aplicat o regulă şi am spus că de acum toată lumea va plăti online. Şi stau oamenii la rând. Cu alte cuvinte avem o problemă de cum aplicăm, când, în ce perioadă şi pentru cine. Degeaba fac reguli noi dacă nu am cum să le aplic. Dacă aplic pentru poporul muribund sau pentru oameni nebuni. Dacă aplic pentru oameni normali ar trebui să te consulţi cu ei, să vezi despre ce e vorba. Chiar dacă o lege este bună, dar este pusă în practică prost, vinovat este Guvernul.

Ana Măiţă: Acceptăm măsurile dure, dar apropo de implementarea lor, în legătură cu indemnizaţia mamelor şi Spania a făcut prima de naştere 2.500 de euro la naştere plătibili, a crescut natalitatea, au fost anunţaţi de acum 1 an de zile că ţara nu mai poate susţine această primă şi timp de 12 luni au ştiut că începând cu 1 ianuarie 2011 nu se va mai acorda această primă. Dar nu au ştiut cu 2 săptămâni, cum au ştiut mamele din România. Acesta este un mod inteligent de a gestiona o măsură drastică.

Andreea Creţulescu: Domnule Şova, acest proiect al Codului Muncii trebuie să rămână în dezbatere publică până vineri, pentru că acesta este termenul anunţat de Botiş. Se mai poate schimba ceva în trei zile? Văd că un angajator te poate ţine mereu într-o perioadă de probă pentru că s-a eliminat practic acea barieră pusă de actualul Cod al Muncii, că doar trei persoane pot fi ţinute în perioadă de probă. Acum s-a scos…

Dan Şova: S-a scos şi numărul maxim de contracte, de trei. Asta înseamnă că fiecare angajator poate fi „stimulat” să încheie contracte numai pe perioadă determinată. Pe de altă parte, deşi există prevederea crescută de la 24 la 36 luni, mai există o prevedere nouă care spune că de comun acord cu semnătura celor doi, contractul de muncă pe perioadă determinată poate fi prelungit până la finalizarea unui program, a unei acţiuni. Asta poate fi benefică pentru patroni, dar pentru angajaţi nu. Dacă vrei să ai acces la creditare, banca solicită un contract de muncă pe perioadă nedeterminată. În actualele condiţii, nu mă împiedică nimeni să iau un contract de trei ani şi să constat că finalizarea unui program mai durează încă cinci şi să-l ţin pe om pe un contract de muncă determinată 8 ani, sau 10 ani, nedându-i acces să facă o mulţime de lucruri.

Andreea Creţulescu: Domnule Dan Matei Agathon, reprezentanţi o parte dintre patronii din România. Înţeleg că dumneavoastră sunteţi mulţumit. Trebuie să daţi petreceri după petreceri pentru că practic acum angajatul este la cheremul dumneavoastră.

Dan Matei Agathon: De unde a apărut asta cu sclavagismul?

Andreea Creţulescu: Am citit cele peste 300 de articole ale noului Cod al Muncii publicate de ministru.

Dan Matei Agathon: Să facem distincţie un pic. Atunci când vorbim că patronatele au făcut şi au dres, şi că eu reprezint nu ştiu ce patronate galbene, să înţelegem că există 12 confederaţii patronale în România. Din cele 12, nouă le reprezint eu, Alianţa Confederaţilor Patronale, sunt vicepreşedinte şi purtător de cuvânt, şi azi-noapte târziu, în Consiliul preşedinţilor, s-a hotărât ca ACP să sprijine Codul Muncii aşa cum a fost prezentat, nu pe site-ul ministerului, ci…

Andreea Creţulescu: De ce aţi fi de acord ca să fie eliminată acea barieră de 3 persoane care să facă perioadă de probă?

Dan Matei Agathon: Vă spun ce urmărim noi prin Codul Muncii şi ce înţelegem noi. Spunea domnul Şova despre contractul de muncă pe perioadă determinată. Dacă am un şantier naval şi am o comandă să fac o fregată, acea fregată se execută în 24 sau 36 de luni.

Andreea Creţulescu: În România nu se fac fregate.

Dan Matei Agathon: Atunci se fac… Durează 24 de luni. După ce s-a încheiat comanda respectivă, ce fac eu ca angajator cu muncitorii care au lucrat bine la acea comandă? Deci din start le spun, avem această comandă, facem acest contract, durează 24 de luni. Dacă mai primim o altă comandă de la Marina SUA, atunci mai prelungim contractele. Care e problema?

Vasile Marica: Vreţi să spuneţi că firma dumneavoastră în 24 de luni se desfiinţează?

Dan Matei Agathon: Nu ştiu.

Andreea Creţulescu: Să luăm şi vânzătoarea de la Carrefour. Prin noul Cod al Muncii ea poate să fie angajată, deşi acolo se vinde tot timpul, pe acel contract de perioadă determinată?

Dan Matei Agathon: Nu.

Andreea Creţulescu: De ce nu?

Dan Matei Agathon: Dar de ce da?

Andreea Creţulescu: Poate, pentru că i-aţi dat această portiţă în lege.

Dan Matei Agathon: Să nu semneze contractul. Care e problema?

Dan Şova: Domnul Dan Matei Agathon a luat şi translatat o problemă de business într-o problemă de dreptul muncii. Este complet fals. Dacă se întâmplă ce spuneţi dumneavoastră se constituie companie de proiect pentru un singur proiect şi se desfiinţează…

Dan Matei Agathon: Se restrânge activitatea.

Dan Şova: Ştiţi foarte bine că nu există o companie care se înfiinţează să facă o fregată, asta este o poveste. Contractul individual pe perioadă determinată are mai multe probleme, nu numai faptul că poate fi prelungit oricât vor părţile, ţinând angajatul într-o situaţie incertă, dar poate fi desfiinţat fără preaviz, fără formalităţi, iar la împlinirea termenului de 3 ani, el se strânge de drepturi. În momentul în care noi aducem în prim-plan, pentru că prin această modificare de fapt vom transfera grosul contractelor de muncă din România, din contracte pe perioadă nedeterminată în contracte pe perioadă determinată. Acum ne putem contrazice, dar sunteţi specialişti şi îmi daţi dreptate măcar în sinea dumneavoastră, că în doi ani de zile, sau mai repede, 80% din contractele de muncă din România vor fi pe perioadă determinată, ceea ce nu este în regulă.

Dan Matei Agathon: Dumneavoastră sunteţi un reputat specialist şi vă respect, să ştiţi, întâmplător chiar vă şi citesc. Ce soluţii găsiţi în actualul Cod al Muncii în situaţiile surprinzătoare, când pe acelaşi post avem azi trei directori? Unul care a câştigat în instanţă, unul care a fost numit prin concurs şi un director care a fost numit politic. Toţi trei directorii sunt pe acelaşi post.

Vasile Marica: Nici o treabă nu are Codul Muncii cu treaba asta.

Andreea Creţulescu: Aţi schimbat acest Cod al Muncii ca să bulversaţi 5 milioane de angajaţi din România pentru a scoate munca la negru într-o zonă gri sau albă, cum speră preşedintele, sau poate speraţi să rezolvaţi situaţii de genul celor invocate de domnul Dan Matei Agathon, ca dintr-un tembelism politic să nu mai ajungem să plătim trei oameni, unul de la PNL, unul de la PD-L, şi unul de la PSD pe acelaşi post de director?

Alin Popoviciu: Codul Muncii care există în România la ora actuală ar trebui să fie unul care să-i mulţumească şi pe sindicalişti şi pe patronate. În momentul de faţă Codul Muncii care există în România din ’90, şi care a avut o singură modificare importantă prin 2006, a fost şi este un Cod al Muncii gândit de sindicate pentru oamenii muncii. Patronatele nu au avut nici un amestec, nici măcar statul nu a putut să intervină în 20 de ani în acest Cod al Muncii. Dacă dumneavoastră vorbiţi aici de sclavagism…

Dan Şova: Domnul deputat greşeşte, Codul Muncii este din 2003.

Vasile Marica: Aliatul dumneavoastră de la guvernare Marian Sârbu, din 2003.

Dan Şova: La Codul Muncii au lucrat şi sindicatele, şi patronatele. Este singurul Cod al Muncii, cel din 2003, care a întrunit sufragiul şi al sindicatelor, şi al patronatelor. Domnul Agathon, care era în Guvern atunci, vă poate confirma.

Alin Popoviciu: Greşit.

Andreea Creţulescu: Domnule Cioroianu, ce este asta? Reformă, aroganţă, batjocură sau prostie?

Adrian Cioroianu: Bună seara. Mă simt foarte bine când aud vorbindu-se despre sclavagism, feudalism, doar că din păcate noi vorbim despre prezent. Eu am fost mai atent în ultima vreme la ce s-a întâmplat în Tunisia, şi cam multe similitudini.

Andreea Creţulescu: Acolo toată revolta a pornit de la un protest al unor oameni care erau supăraţi că preţurile au crescut prea mult.

Adrian Cioroianu: Să sperăm că nu se va ajunge la victime în cazul nostru, pe stradă. Dar se va ajunge la victime în familii, în întreprinderi. Mi se pare evident că la nivel sindicalist a existat o mare divizare, la nivel patronal la fel, or, în aceste condiţii mi se pare pe undeva normal ca actualul regim să profite de această dezbinare la nivelul societăţii româneşti. Domnul Marica spunea foarte bine, toţi vor fi afectaţi într-o măsură sau alta, începând cu mamele şi terminând cu ofiţerii de carieră, am impresia că se restrânge dreptul la grevă, ceea ce nu e un semn bun pentru societatea noastră şi se tinde şi spre eliminarea contractului colectiv de muncă, care stătea la baza multora dintre acţiunile şi solidarităţile sindicale din România de azi. Per ansamblu trebuie să ne aşteptăm la disponibilizări masive, pentru că acest Cod al Muncii le va permite, şi având neplăcerea celui care dă veştile nu tocmai plăcute ca şi dumneavoastră, cred că aceste disponibilizări vor marca anul 2011.

Dan Matei Agathon: Cum se desfiinţează contractul colectiv de muncă, când, acum când vorbim noi, încă se negociază legea contractelor colective de muncă?

Adrian Cioroianu: Ce date avem că această negociere va ajunge la vreo…?

Dan Matei Agathon: Aici e vorba de cinci legi…

Vasile Marica: Contractul colectiv de muncă are menirea pe perioada lui de a nu mai genera conflicte de muncă, decât conflicte de interese, în sensul în care dacă eu m-am înţeles cu domnul Şova sau cu domnul Dan Matei Agathon, tot anul respectiv sau cel mult 2 ani de zile nu am voie să mai fac grevă decât să mă duc să-l dau în judecată pe angajator că nu respectă convenţia între noi. Care e motivul să-l desfiinţez? Îmi interzice mie pe perioada asta să mai fac grevă cu oameni în stradă? Greva se poate face doar atunci când patronatul face un conflict foarte mare, ceea ce s-a întâmplat în România, şi nu negociază cu salariatul, forţa de muncă. Să vedem cât îmi dai mie de muncă, cât câştigi tu şi dacă este corect împărţită şi distribuită activitatea unei instituţii, în care toţi sunt parte.

Andreea Creţulescu: Domnule Codrin Ştefănescu, comentaţi un mesaj, „domnul Botiş este omul domnului Băsescu, iar domnul Băsescu prin acest nou Cod al Muncii îi slujeşte pe patronii americani care vor să ne aducă în sclavie”. E corect sau nu?

Codrin Ştefănescu: Ne abatem de la adevărata miză a acestei modificări. Telespectatorii trebuie să înţeleagă că se instaurează o nouă epocă, nu vorbim nici despre reformă, nici despre aroganţă, nici despre sclavie. Vorbim despre mafie politică tip românesc. Începe mafia angajărilor, mafia disponibilizărilor, nişte modificări în Codul Muncii aşa cum spunea domnul Marica, care îngrădesc orice fel de drepturi. Am o grămadă de articole care exprimă cât se poate de clar, au asemenea tupeu încât subliniază chiar şi în acest document pe care îl afişează pe site, modificările explicative legate de modul în care se pune pumnul în gură angajatului. Începând de la eliminarea interdicţiei privind angajarea succesivă a mai mult de trei persoane, până la „instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanţă pe nişte criterii de evaluare pe care acesta le-a realizat”. Şeful vine şi spune aşa, i-am dat afară pe ăştia pentru că nu sunt de-ai noştri şi angajăm oameni noi pe perioadă de probă până când băieţii mei îmi raportează că sunt de-ai noştri. Să vedeţi Codul acesta al Muncii cât de bine va fi în aplicare cu trei luni înainte de începerea campaniei electorale. Să vedeţi atunci ce armate de schimbări, ce disponibilizări, ce angajări peste noapte. Încălcarea dreptului omului prin faptul că li se interzic grevele. Singurul lor drept în momentul acesta este să se revolte, să se unească, să fie solidari, să se opună acestei puteri.

Vasile Marica: Dreptul de a obliga la negociere şi încheiere de contracte, asta este greva. Greva se face pentru a obliga patronul să intre la negocieri, că contractul colectiv de muncă este obligatoriu de negociat, dar nu de încheiat. Atunci am obligaţia să fac grevă ca să-l oblig să-mi încheie contractul de muncă.

Codrin Ştefănescu: Pe vremea lui Ceauşescu, dacă se întâmpla într-o întreprindere de stat să aibă loc nu o revoltă, o nemulţumire spontană, vă asigur că directorul respectiv era schimbat, imediat se ţinea cont de opinia oamenilor. Azi, dumneavoastră, PD-L, impune o conduită mai nenorocită decât în epoca bolşevistă. Deci nici măcar să se revolte. Faceţi un popor întreg de sclavi.

Dan Matei Agathon: Spune-mi un singur lucru, eşti împotriva unor criterii de evaluare, da? Salariile nesimţite ale unor directori din ministere, directorul personal din ministerul X de 220 milioane lei, ar putea cumva scos pe nişte criterii de performanţă…

Vasile Marica: Nu are nici o treabă.

Alin Popoviciu: Vi se pare anormal, dacă până acum nu au fost nişte criterii de performanţă pe care un angajator să le ceară unui angajat, dacă am introdus aceste criterii…

Andreea Creţulescu: Vă dau eu un criteriu de performanţă din Guvernul României. Un şofer de la Ministerul Sănătăţii, informaţia a apărut azi şi e confirmată de minister, câştigă mai mult decât un medic rezident. Astea sunt criteriile Guvernului României. În Primăria Generală Bucureşti s-au oferit stimulente de 100 mii de euro pentru un director de la Direcţia economică. În ciuda acestor exemple care nu-şi au rostul într-un an de criză, ultimul studiu Eurostat arată că de fapt marea problemă, marea dramă în România este sărăcia, nu actualele prevederi ale Codului Muncii.

George Berevoianu: Câştigul salarial minim din România a scăzut de la 149 de euro la 141. Rămânem pe penultima poziţia din Europa, după Bulgaria. Dacă ne comparăm cu celelalte state comunicare, salariul minim al românilor a fost anul trecut de aproape 4 ori mai mic faţă de cel din Portugalia şi de 5 ori mai mic decât cel din Spania. Ne întoarcem la ograda noastră, unde se înregistrează totuşi şi creşteri de preţuri. Decembrie 2010 a fost cea de-a 5-a lună consecutivă în România care a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din cele 27 de state comunitare de peste 7,9%. Potrivit unei estimări revizuite şi publicate de Eurostat, scumpirile medii din România au fost de 4 ori mai mari decât scumpirile din Slovacia, ţară care a înregistrat cea mai scăzută rată a inflaţiei anuală de 1,3%. Cele mai mari salarii minime din Europa au fost în Luxemburg, Olanda şi Franţa, de până la 10 ori mai mari decât cel din ţara noastră. Salariul minim din Luxemburg a crescut cel mai mult anul trecut cu 41 de euro.

Andreea Creţulescu: Nici veştile de pe plan extern nu sunt foarte bune, pentru că foamea îi scoate pe oameni în stradă în tot mai multe ţări. S-a întâmplat recent în Tunisia, iar un raport al unei organizaţii privind siguranţă alimentară arată că coşul minim pentru foarte multe ţări a ajuns la un nivel îngrozitor de mic.

„Revoluţia Iasomie” este alimentată în continuare de lipsa locurilor de muncă din ţară şi a preţurilor tot mai mari la alimente. În mod simbolic, manifestanţii au ieşit astăzi în stradă înarmaţi cu franzele. Oamenii spun că riscă să facă foamea dacă autorităţile nu iau măsuri urgente. Aceste scene de violenţă de stradă au fost surprinse la începutul lunii în Algeria. În capitală şi în câteva mari oraşe, mii de oameni au protestat faţă de creşterea costului vieţii. Mai precis, este vorba despre alimente de bază ca uleiul şi zahărul care s-au scumpit puternic de la începutul anului. Iar algerienii acuză Guvernul şi preşedintele că nu se implică în controlul pieţei. Zeci de oameni au fost răniţi, iar analiştii spun că acesta-i doar începutul unui an marcat de astfel de revolte. Proteste ale foamei au avut loc tot la începutul lunii şi în La Paz, capitala Boliviei, unde reducerea subvenţiilor de stat pentru combustibili a dus la o creştere bruscă a preţului la pâine şi alte alimente de bază. Specialiştii, dar şi marile publicaţii internaţionale atrag atenţia că o posibilă nouă criză alimentară ar ameninţa securitatea globală, poate dărâma guverne slabe şi provoacă revolte generale.

Andreea Creţulescu: Aşadar, doamnelor şi domnilor, dacă ONU se teme de o criză alimentară globală, Traian Băsescu astăzi a venit cu o soluţie pentru reformă, şi anume finanţarea de la bugetul de stat pentru cei care candidează în 2012 la diverse funcţii, cele locale şi cele parlamentare.

Traian Băsescu: Trebuie să avem forţă să întrerupem mita electorală şi să curăţăm alegerile, şi acest lucru nu se poate face decât într-un singur fel, asumându-ne standardul de cost pe fiecare candidat şi dându-i banii din bugetul de stat sau din bugetul local. Este singura soluţie şi vă asigur că este infinit mai ieftin aşa decât ce se întâmplă acum. Când ştii că un domn candidat are 50.000 de lei, tare uşor îi numeri afişele şi şepcuţele şi-i scrii acolo foarte clar pe ce poate cheltui cei 50.000 de lei.

Andreea Creţulescu: Aşadar, înţelegem de la preşedinte că propune 50.000 de lei pentru fiecare candidat în România. Doamnelor şi domnilor, avem aproximativ 500 de parlamentari, pentru fiecare scaun candidează în medie 10 persoane. De asemenea, avem peste 2800 de primării, pentru aceste locuri am pus tot o medie de 10 oameni, adică 28.000 plus cele 5.000 de la parlamentare fac 33.000, înmulţiţi cu cei 50.000 de lei ai preşedintelui României ne dă aproximativ 1.000.000.000 de euro.

Dan Matei Agathon: Pe vremuri, când lucram cu Codrin, mi se pare chiar amândoi am lucrat şi am încercat să impunem o finanţare a partidelor şi a alegerilor de la buget pentru că eram în opoziţie şi pentru că cei care erau la putere se scăldau în bani. Ideea de a subvenţiona campaniile electorale de la stat nu este a lui Traian Băsescu, nu este nici românească, se practică în multe ţări din Europa.

Andreea Creţulescu: ONU spunea aşa, s-ar putea să avem o criză alimentară în România, sărăcia creşte de la an la an, domnule Agathon, şi preşedintele poate să dea 1.000.000.000 de euro pentru candidaţi?

Dan Matei Agathon: Vreţi să vă aduceţi aminte de alegerile din Bucureşti de acum doi ani? Mai ţineţi minte că Bucureştiul era scăldat numai în lozinci şi numai în panouri şi numai în out-door-uri şi numai în meciuri? De unde erau daţi banii ăia?

Andreea Creţulescu: De ce atâtea acuzaţii de fraudă electorală n-au fost investigate de nimeni în România?

Dan Matei Agathon: Foarte rău. Eu am făcut nu ştiu câte la Biroul Electoral Central.

Andreea Creţulescu: Şi atunci trebuie eu sau doamna să finanţăm din buzunarul nostru atâţia candidaţi?

Dan Matei Agathon: Va rămâne atârnată pentru că nici un politician nu va dori să primească o sumă fixă să-şi facă campanie, ci va dori să găsească patroni care să subvenţioneze pe la spate.

Andreea Creţulescu: Ăştia care-i pun în sclavagism pe angajaţi. Ce-i asta, reformă, aroganţă, bătaie de joc sau prostie? Domnule Marica?

Vasile Marica: Eu întâmplător sunt de acord cu ce a zis preşedintele, e infinit mai ieftin, dar infinit mai ieftin să alegem şi preşedintele de Parlament să nu mai facem alegeri pentru preşedinte. Infinit mai ieftin! Dacă România nu va înţelege că toate alegerile astea ne-au adus în faza în care-i demagogia, noi suntem în afara situaţiei dacă nu lămurim cetăţeanul. Este infinit mai ieftin dacă-i dau domnului atâţia bani şi după aceea să-l controlez, dar de la buget, dar să ştie că-l băgăm şi în puşcărie. Nu ştiu cât se fură, nu ştiţi cât se fură.

Alin Popoviciu: …calculul corect pentru că sunt 50.000 pentru parlamentari, care sunt 447, dar consilierii locali şi primarii iau mai puţin, că nu poţi să-i dai unui consilier local aceeaşi sumă pe care i-o dai unui parlamentar. Miliardul nu-i miliard şi este infinit mai puţin decât cât costă dacă faceţi un calcul într-o campanie electorală să vedeţi cam cât ar costa campania pe care o vedeţi doar pe stradă…

Vasile Marica: 10.000.000.000 a costat doar campania preşedintelui.

Andreea Creţulescu: Şi de unde se iau banii ăştia? Domnul Cioroianu, vă rog!

Adrian Cioroianu: Unde a fost rostită această idee?

Andreea Creţulescu: A fost la un simpozion.

Adrian Cioroianu: Pe fond şi eu cred că lucrurile, din păcate, stau aşa, ne-ar costa mai puţin decât suma enormă ce se cheltuieşte în România pentru orice campanie care-i mult mai mare de 1.000.000.000 de euro şi la negru plus la negru, la alb, la orice culoare vreţi, dar…

Andreea Creţulescu: E corect ca eu cetăţean al României să finanţez găleţile candidatului X?

Adrian Cioroianu: Dar o faceţi oricum.

Andreea Creţulescu: Şi credeţi că aşa nu mă mai fură? Acum n-avem un control?

Adrian Cioroianu: Nu. Una, că n-aveţi nici un control, în al doilea rând, eu n-am dubii referitoare la logica acestei propuneri, dar am dubii enorme la aplicarea şi sinceritatea ei, pentru că nu cred că se va ajunge acolo, cred că este o declaraţie de simpozion. Calculul dumneavoastră este corect, dar pe fond şi calculul preşedintelui e corect, spunând că ar ieşi mai ieftin, dar nu se va ajunge acolo pentru că la noi se cheltuiesc în continuare foarte mulţi bani pe campanii, nu albi, nu negri, ci la acea intersecţie de complicităţi care face ca în definitiv să nu piardă nimeni, să câştige doar unul sau să piardă toţi şi să câştige doar unul.

Dan Şova: Ideea preşedintelui Băsescu în fapt vizează plafonarea cheltuielilor, dar să nu uităm că şi în actuala lege cheltuielile sunt plafonate. Un deputat are 50.000 de euro, un senator 75.000 şi vreau să vă întreb, deputaţii şi senatorii când au intrat în Parlament au cheltuit atât sau au cheltuit mai mult? A cercetat cineva acest lucru? Nimeni. Dacă ar cerceta poate să meargă cineva din casă-n casă să adune găleţile sau căciulile ca să le împartă? Nu. Ce se va întâmpla dacă se vor da aceşti 50.000 de lei? Aşa cum văd eu situaţia în România nu va fi decât să facă un efort bugetar suplimentar nenecesar în condiţiile actuale ale ţării. De ce? Poţi să interzici donaţiile, să spui n-are voie nimeni să-ţi doneze bani, dar nu poţi să interzici domnului Popoviciu, de exemplu, să-şi autofinanţeze campania pe lângă ăia 50.000 de lei, ar fi culmea!

Dan Matei Agathon: Ba poţi pentru că se introduce noţiunea de cost…

Alin Popoviciu: Ca standard de cost pe fiecare candidat nu mai poţi cheltui.

Dan Şova: Să nu ne legăm de cifre, să ne legăm de principiu şi acum aceste cheltuieli sunt plafonate. Există zeci de parlamentari care au cheltuit…

Vasile Marica: Câţi bani… ei din salariu patru ani de zile şi cât cheltuiesc pentru campanie. Îi convine cuiva să plătească din buzunarul lui, acum discutăm sincer…

Dan Matei Agathon: Domnule Şova, o întrebare foarte scurtă. Este firesc să pui toţi candidaţii să aibă aceleaşi şanse? Sau e normal să-i laşi pe ăia care sunt la putere să aducă 1.000.000 de euro şi cei care sunt ca dumneavoastră în opoziţie să vină cu 100.000 de lei?

Dan Şova: Sunt de acord cu soluţia de mijloc, vreau dacă vrea toată lumea, eu sunt de acord să reducem de la 50.000 de euro la 50.000 de lei, dar să existe şi o autoritate care să verifice că n-a cheltuit 50.000 şi 1 leu pentru că ce vă spun, şi acum sunt plafonate şi n-a verificat nimeni şi sunt mulţi care au cheltuit, adică nu vreau să dea bugetul de stat, vreau să dea fiecare de la el.

Adrian Cioroianu: Suma despre care s-a vorbit era 50.000 de lei, echivalentul a 10.000 de euro.

Codrin Ştefănescu: Orice declaraţie a lui Traian Băsescu este o capcană, inclusiv aceasta făcută la acest simpozion privind plafonarea sumei pentru candidaţi este o capcană. În momentul în care oamenii de pe stradă, ţara, dezamăgită, obişnuită cu găleţi, cu TIR-uri de făină, cu modul de a se cumpăra voturile, aşa cum spunea şi domnul Marica şi domnul Şova, cu metodele astea de subvenţie ilicită, lumea interlopă amestecată în campanie cu votul nominal, toată lumea cere trecerea la vechiul vot, votul pe liste. Pentru a se ocoli acest subiect, Traian Băsescu încă o dată găseşte, pentru că este foarte bun în lucrurile astea. să arunce pe piaţă o fumigenă pe care, iată, o dezbatem. Că sunt 50.000 de lei cine va ţine cont de lucrurile astea, când partidul aflat la putere chiar în sânul lor discută la tot felul de întruniri că au bani suficienţi, nemăsuraţi pentru a cumpăra fiecare vot?

Alin Popoviciu: Dar care sunt întrunirile alea, spuneţi-mi şi mie să mă duc şi eu la ele?

Codrin Ştefănescu: Ultima întâlnire la care am participat a avut loc la Predeal, unde un lider important al dumneavoastră de partid spunea, făcea socoteala că vă trebuie 5.000.000 de voturi la 100 de euro pe mediu de vot, nu există nici un fel de problemă pentru a le achita, deci cu un cinism total, asta-i de fapt realitatea şi aşa cum spunea domnul Marica, aveţi parlamentari în PD-L care au cheltuit banii de salariu pentru nu un mandat, ci pentru zece mandate, nu justifică să cheltuieşti milioane de euro în colegiul tău ca să ajungi deputat să iei o sutime din banii ăştia decât dacă ascunzi în spate nişte dosare penale sau ai venit să faci afaceri la nivel de stat, ai interese clar pecuniare, faci parte dintr-o gaşcă politică foarte importantă în care trebuie să fii acolo în momentul când se împarte caşcavalul şi sunt o grămadă de alte motive. Prin urmare, dumneavoastră ocoliţi subiectul important pe care ţara îl cere ca să scape de acest partid din care faceţi parte, votul pe liste, nu votul nominal. Nu cu TIR-urile în comuna nu ştiu care, să trimiteţi copiii să manifesteze, să împărţiţi căldări, şi făină, şi ulei, şi aragaze, şi maşini de spălat şi aşa mai departe. Oamenii s-au săturat de modul acesta de a face campanie, de a li se cumpăra votul, de a fi umiliţi o dată la patru ani, profitând de sărăcia lor.

Alin Popoviciu: O întrebare simplă. Aţi fost la atâtea campanii electorale şi ştiţi. Aţi dat vreodată vreun pix sau vreo găleată unui om în vreo campanie electorală?

Codrin Ştefănescu: Niciodată.

Alin Popoviciu: N-aţi dat nimic?

Codrin Ştefănescu: Niciodată. În afară de afişe şi în afară de reclama care se făcea în presă sau în emisiune televizată, niciodată. Dumneavoastră aţi dat TIR-uri întregi de mâncare, aţi umilit judeţe întregi şi sunt de atunci şi până acum mii şi zeci de mii de reclamaţii în ceea ce priveşte campania electorală.

Ana Măiţă: Dumneavoastră credeţi că după ce luaţi procente importante 25-30, sunt unii care au pierdut şi mai mult de 50% din venituri, că sunt pensii, indemnizaţii, alocaţii, credeţi că după ce luaţi o bucată atât de mare şi atât de dureroasă îi mai câştigaţi cu pixuri, şi cu făină, şi cu cartele de telefon?

Alin Popoviciu: Pot să vă dau un singur exemplu. Duminică, Partidul Democrat-Liberal a câştigat alegerile în Hunedoara într-un fief PD-L… PNL pardon, la Primăria Baru şi în 2010 n-a pierdut nici măcar un scrutin de alegeri la toate alegerile care au fost organizate în comunele…

Andreea Creţulescu: Cei care votează după aceste principii sunt naivi, sunt înfometaţi, sunt săraci sau să le spunem proşti de-a dreptul?

Codrin Ştefănescu: Îşi merită soarta, doamna Creţulescu, cei care după atâta sărăcie, atâta umilinţă, atâtea tăieri de salarii, aduşi la sapă de lemn, încă iau chilul acela de făină, kilogramul acela de ulei şi votează şi pun ştampila pe portocalii îşi merită soarta. Nu contează că sunt prea săraci, demnitatea de român, de om, cum pot să te calce în picioare, să te umilească şi pe urmă să pui ştampila pe acela care te-a băgat în groapă?

Andreea Creţulescu: Domnule Ştefănescu, aţi răbdat vreodată în viaţa dumneavoastră de foame? Aţi mâncat săptămâni la rând cartofi cu iaurt?

Codrin Ştefănescu: Da, doamnă, am făcut şi eu armata pe vremea lui Ceauşescu şi am mâncat coji de cartofi, nu cartofi cu iaurt.

Andreea Creţulescu: Ştiu că se termină repede şi probabil vă aduceau şi părinţii de acasă lucruri, dar alţi oameni sunt condamnaţi aşa o viaţă întreagă şi chiar ne scria cineva în timpul emisiunii, un om care a avut pensie militară şi acum s-a trezit cu venitul înjumătăţit spune la mine a scăzut jumătate, la socrul meu a scăzut pensia cu 73 de lei acum în ianuarie pentru că le-au impozitat cu 5,5 pentru sănătate, iar soţia mea care-i medic cu tot cu gărzi mai primeşte şi ea vreo 16.000.000. Aşadar, dacă în total până acum aveam peste 50.000.000 împreună, acum avem mai puţin de 30 şi avem şi rate la bancă şi nu ştim cum să ne mai descurcăm. 30.000.000 trei persoane. Sunt unii mult mai săraci. Spunea şi ONU, risc de înfometare pe planetă şi pe noi ne preocupă dacă să-i finanţăm pe candidaţii de la sat şi bănuiesc că în condiţiile astea frauda tot va exista, ca să fim rezonabili. Să vedem dacă s-a decis ceva în privinţa pensionarilor militari la Cotroceni pentru că după ce făcuse un scandal mai bine de o săptămână, preşedintele a ajuns la următoarea concluzie, că e o problemă de comunicare şi nu de înjumătăţire a veniturilor. Colega noastră care a asistat la aceste dezbateri, ne dă acum detalii. Ce s-a stabilit acolo?

Andrada Dumitrescu: Din păcate, nu sunt informaţii până acum. Administraţia Prezidenţială încă nu a comunicat până la această oră conţinutul discuţiei de la Cotroceni. Cert este că această întrevedere a fost convocată după ce în ultimele zile mii de pensionari, foste cadre militare, au reclamat faptul că au primit pensiile drastic reduse pe luna ianuarie în urma recalculării. Astăzi, şeful statului a spus însă că foarte puţine pensii au fost reduse şi că această întreagă dezbatere a fost generată de o proastă comunicare publică. În plus, a spus el, nu au fost transmise toate adeverinţele de la fostele locuri de muncă ale militarilor către casele de pensii.

Andreea Creţulescu: Mulţumesc foarte mult. O problemă de comunicare, spunea preşedintele, dar acum văd că de la Cotroceni nu se comunică nimic, asta ce-o mai fi?

Dan Şova: Este o problemă de comunicare în sensul că le-au comunicat fluturaşi cu pensie mai mică.

Ana Măiţă: Probleme de comunicare pentru că spunea şi chiar voiam să-l întreb pe reprezentantul puterii în seara aceasta, şi nouă, mamelor, la fel ni s-a spus de foarte multe ori în legătură şi cu indemnizaţiile, cu normele metodologice, unde am semnalat, domne, vedeţi că sunt nişte probleme grave acolo, se lasă nişte lacune legislative sau nişte zone din acestea foarte ambigue care vor da curs la nişte situaţii foarte urâte pentru mame. Ce se întâmplă, sunt intenţionate sau sunt greşeli? Şi ni s-a spus, staţi liniştite, sunt greşeli de redactare, vor fi corectate, ca să avem surpriza când se publică respectivele norme că bineînţeles că nu sunt redactate şi acum pentru că spuneaţi de criterii de evaluare pe performanţă, cu Codul Muncii şi apropo de performanţa ministrului Botiş. Oare dânsul ca ministru n-ar trebui să aibă nişte abilităţi de comunicare ceva mai bune? În momentul în care vii şi spui sunt nişte greşeli de redactare, staţi liniştite că se vor corecta şi se publică în forma aceea eronată, în momentul în care vine de la nişte negocieri unde nu s-a hotărât de fapt nimic, nici măcar nu s-a început discuţia şi el spune am hotărât, merge totul bine şi oamenii aceia ies absolut revoltaţi şi spun nici n-am apucat să discutăm, darămite să hotărâm, oare pe aceste criterii de performanţă ministrul Botiş…?

Dan Matei Agathon: Eu personal am fost acolo.

Andreea Creţulescu: Daţi-i voie domnului Popoviciu.

Adrian Cioroianu: Aşa se spune mereu, orice guvern spune că-i o problemă de comunicare. Când UDMR-ul e prins cu mâţa-n sac e o problemă de traducere.

Alin Popoviciu: După vechiul cod avem o problemă.

Ana Măiţă: Problema de comunicare constă în următorul fapt, că se comunică ceva şi se face altceva.

Dan Matei Agathon: România nu iese din criză nici cu banii de la mame şi nici cu banii de la pensionarii militari.

Adrian Cioroianu: Să mai luăm, dar de unde?

Andreea Creţulescu: Şi de ce le-au luat banii, domnul Agathon?

Dan Matei Agathon: Din investiţii şi din reducerea fiscalităţii.

Dan Şova: Mă întorc la ce se spunea mai devreme, pentru că dacă nu se rezolvă bugetul cu banii de la militari şi de la mame, înseamnă că ne aflăm în faţa unei sancţiuni aplicate poporului român, că nu văd altă logică. Dacă n-are nicio importanţă bugetară, atunci înseamnă că este o sancţiune…

Dan Matei Agathon: Păi ce importanţă bugetară s-a făcut… 400.000.000 de lei de la mame şi …

Codrin Ştefănescu: Comunicarea în România are loc într-o singură direcţie, din direcţia puterii către popor sună cam aşa, noi am decis şi cu asta gata. Am decis să modificăm, am decis să vă tăiem salariile, să vă luăm pensiile, să ne batem joc de mame, să ne batem joc de toate categoriile sociale, de absolut toţi, începând de la patronate, sindicate, absolut tot, sunteţi efectiv la cheremul nostru, acesta-i mesajul foarte clar. Eu îl întreb pe reprezentantul puterii de ce nu modificaţi nu ştiu, şi acordul cu Uniunea Europeană, acordul cu NATO, de ce tot ce modificaţi este legat de traiul şi de viaţa românilor de zi cu zi? De ce n-aveţi tupeul să modificaţi lucrurile astea? De ce în fiecare zi auzim că aţi modificat ceva care duce pe omul simplu să trăiască şi mai prost, din prost în mai prost. Şi acum maximum tupeului când vorbim de comunicare, aţi comunicat printr-o modificare legislativă că nici măcar nu mai au dreptul să facă grevă, deci le-a comunicat lucrul ăsta textual, scris printr-o lege, nu mai au dreptul nici măcar să crâcnească.

Alin Popoviciu: Nu v-aţi întrebat oare de ce în ultimii doi ani de zile, să nu mă duc mai departe, 90% din media din România – şi nu mă refer aici la RTV -, în general, 90% nu fac altceva decât să prezinte numai lucrurile rele făcute de acest guvern? Nu v-aţi întrebat de ce oare o televiziune în România nu prezintă şi acei 10% lucruri bune făcute de acel guvern? Nu vă întrebaţi de ce 24 de ore din 24 media din România nu prezintă decât …

Andreea Creţulescu: Am înţeles, noi suntem cauza la toate.

Alin Popoviciu: Este o problemă de comunicare a Guvernului …

Andreea Creţulescu: Daţi-mi voie să vă mai arăt eu o nouă metodă de a comunica în România.

Codrin Ştefănescu: Sunt legi pe care le faceţi şi le impuneţi fără consultări, fără parteneri sociali, fără referendum, fără populaţie, nimeni nu mai are dreptul să spună nici un cuvânt, trebuie să ia exact ceea ce dumneavoastră decideţi şi noi trebuie să acceptăm, efectiv să fim sclavi, şi nu acceptăm lucrul acesta.

Andreea Creţulescu: Documentul este pe site-ul Ministerului Muncii. Apropo de comunicare şi în chestiunea cu pensiile, uitaţi cum a comunicat un reprezentant al puterii chestiunea aseară în emisiunea „Ora de Foc”.

Cristiana Anghel: Cu ce drept va mai face lucrul acesta, pentru că respectivii nu mai sunt militari din moment ce i-ai scos din legea specială?

Eugen Nicolicea: Ce drept aveţi să puneţi o astfel de întrebare?

Cristiana Anghel: Eu am dreptul unui om care suferă de pe urma deciziilor dumneavoastră şi ale acestui ministru. Dumneavoastră ce drept aveţi să mă întrebaţi pe mine pe tonul acesta? Eu am dreptul unui cetăţean care plăteşte taxe şi impozite, şi are dreptul să vă tragă la răspundere.

Daniela Petcu, pensionar militar: Se cunoaşte că nu aveţi grija zilei de mâine, foarte dezinvolt, ironic, ce vă pasă, aveţi de toate, ce vă interesează de noi? Habar n-aveţi că oamenii n-au ce mânca. Nu mai fiţi ironic, domnul deputat. Am venit aicea cu actele că n-am nici decizie, nici talon de pensie, nimic, numai pensie tăiată. Ce fac cu pensia tăiată? Domnul deputat, nu-mi plătiţi dumneavoastră ratele, nici întreţinerea şi nici mâncarea nu mi-o plătiţi dumneavoastră.

Andreea Creţulescu: Nu v-a plăcut comunicarea, domnule Popoviciu?

Alin Popoviciu: Nu, dar vreau să specificaţi că nu face parte din Partidul Democrat-Liberal.

Andreea Creţulescu: Haideţi să dăm un exemplu din Partidul Democrat-Liberal, apropo de tăieri. Haideţi să vedem…

Alin Popoviciu: Cei care în momentul de faţă au 471 sau 500 de lei care oricum este foarte puţin, vreau să vă spun un lucru, li s-a tăiat 25% din salariu. Credeţi că cu acel 25% în plus acei oameni au trăit cu mult mai bine…

Adrian Enache: Pentru un om sărac ştiţi ce mult contează 1 leu? Pentru bogaţii care ne conduc dau la restaurant într-o seară 50 de milioane.

Andreea Creţulescu: Cum a fost asta?

Alin Popoviciu: Cred că aţi tăiat puţin, că eu ţin minte ce am spus, aşa este. Am spus doar, eram foarte nemulţumit pentru că toată lumea a sărit pe acest guvern într-o perioadă de criză, uitând că atunci când exista creştere economică în România de 8%, aceste salarii n-au fost mărite şi au fost mărite poate foarte puţin comparativ cu creşterea economică şi lumea nu spunea nimic, asta mă revolta pe mine pentru că această tăiere de 25% nu înseamnă… înseamnă pentru fiecare orice ban e important, dar când România a avut creştere economică în 2006, în 2007, în 2005, în 2004, aceste salarii n-au fost crescute aşa cum puteau să fie crescute şi nu ne-am plătit nici datoriile din sănătate, nici datoriile din învăţământ şi nici datoriile…

Vasile Marica: Îl contrazice pe preşedinte acum.

Andreea Creţulescu: N-are voie?

Vasile Marica: Preşedintele a spus că au crescut anormal, că n-au crescut pe un fond de normalitate şi nici pensiile şi trebuiau date înapoi. Despre ce vorbim aici? Că nu se bazează pe economie.

Alin Popoviciu: Atunci când un guvern spune că are creştere de 8% în România…

Adrian Cioroianu: Domnul Şova, este vina doamnei Creţulescu, dar dumneavoastră aţi vorbit de o scădere cu 25%. De ce, care sunt ăia 25%? Sunt mult mai mulţi. La profesori cred că ajunge la 60%.

Ana Măiţă: Eu am mame în plata indemnizaţiei cu copii mici care merg acum în instanţă ca să-şi recupereze 15% tăiaţi în vară, promişi a fi returnaţi de către Guvern după 1 ianuarie şi care n-au fost returnaţi. N-a mai spus nimeni nimic de ei.

Andreea Creţulescu: Lumea stă în 15%, nu în 25%.

Dan Matei Agathon: Din păcate, media cu televiziuni, cu tot ce vreţi dumneavoastră, cu moguli sau fără moguli a luat locul opoziţiei, iar opoziţia de astăzi doarme.

Vasile Marica: Pentru că suntem în Dracula Park.

Dan Matei Agathon: Cu câteva voci care mai apar, Codrin e una dintre ele, şi domnul ministru, dar în rest sunt palizi şi mamele, mamele prin tine, că alte mame n-am prea văzut nici eu.

Andreea Creţulescu: Apropo de domnul Traian Băsescu, astăzi domnia sa a spus că nici în 2011, adică în 2011 nici un venit n-ar trebui să scape de impozit. A spus-o domnia sa şi în 2010, şi astăzi a repetat-o. Ce să înţelegem de aici, domnule Şova, că pensiile acelea mici şi încă neimpozitate vor ajunge şi ele în tocătorul acesta de bani în numele crizei şi reformei?

Dan Şova: Noi discutăm de principii de fiscalizare, dar noi n-avem venituri, degeaba discutăm despre principii, toate veniturile să fie impozitate. În Grecia, că toată lumea zice, Doamne, să nu ne grecizăm, au 856 de euro salariul minim, poţi discuta de un fel de fiscalizare acolo, dar la noi veniturile sunt prea mici pentru a putea fi principiali, domnule Popoviciu, avem veniturile insignifiante pentru a mai putea aplica principiul de fiscalitate a veniturilor. Pe de altă parte, domnul Popoviciu a lansat aici o provocare, a spus de ce critică cei 90% făcut greşit şi nu laudă cei 10% făcuţi bine? Pentru că în mod normal, şi avem aici doi foşti membri ai Guvernului, un guvern face 90% bine şi 10% greşeşte, adică greşeala este excepţia, nu e regula de 90%. În al doilea rând, pentru că vreau să vă spun că în mod real dacă ieşiţi pe stradă şi întrebaţi oamenii, pe vremea Partidului Social Democrat se trăia bine, pe vremea Partidului Naţional Liberal se trăia bine, pe vremea Partidului Democrat-Liberal se trăieşte prost şi dacă o să veniţi să-mi spuneţi că de vină este criza economică mondială eu o să vă spun că este o minciună ordinară. Criza economică mondială cu criza economică din România n-au nicio legătură şi orice student de la ASE de anul II sau un copil de clasa a X-a care citeşte bine manualul de economie ştie treaba asta, vorbim de corupţie, de incompetenţă şi de găşti de partid.

Andreea Creţulescu: Luăm o scurtă pauză publicitară şi după această pauză mai mulţi telespectatori îl roagă pe domnul Popoviciu să răspundă la întrebarea… Domnul Chiper Mihai spune: „Vă rog să-l rugaţi pe domnul Popoviciu să răspundă la întrebarea legată de lipsa de abilităţi de comunicare a domnului Botiş. Cel puţin azi, în dialogul cu sindicatele şi patronatele ce-ar trebui să se întâmple domniei sale?” Răspunsul după publicitate. (…) Am revenit. Un telespectator adresa o întrebare legată de Codul Muncii pentru că acesta cred că este subiectul săptămânii, un subiect care-i afectează pe toţi românii care muncesc. Guvernul pregăteşte schimbări spectaculoase şi deja s-a stârnit un scandal între sindicate şi ministrul Botiş. Domnul Hossu i-a cerut domnului Botiş demisia. Telespectatorul v-a întrebat ce-ar trebui să păţească domnul ministru al Muncii pentru că nu ştie să comunice şi nu este la prima abatere.

Alin Popoviciu: Eu n-am fost azi la discuţiile respective, ştiu doar că a fost domnul Agathon şi nu e chiar aşa.

Dan Matei Agathon: Eu personal n-am înţeles unde a minţit domnul ministru Botiş?

Alin Popoviciu: Domnul Botiş n-a minţit.

Dan Matei Agathon: Domnul Botiş a spus aşa, ACPR-ul sprijină Codul Muncii, celelalte trei confederaţii patronale şi sindicate vor discuta până vor găsi o soluţie.

Alin Popoviciu: Eu pot doar să trag concluzia că n-aţi dat imaginile care trebuie, le-aţi dat pe cele care v-au convenit.

Andreea Creţulescu: Le-am dat în direct, deci nu puteam să le trucăm în direct. Oricât ar vrea mogulul, trucaj în direct nu există. Domnule Marica, cum rămâne cu acest Cod al Muncii, repet, aflat în dezbatere doar până vineri, pentru că nu s-a prelungit?

Vasile Marica: E o găinărie între patronate care se ceartă între ei şi unii se dau cu Botiş ca să le fie mai bine, să semneze şi ei contractul colectiv şi cu treaba asta sacrifică interesul general al…

Dan Matei Agathon: Pentru un blid în România se vinde oricine şi-i critică pe ăia de iau o găleată şi sunt săraci.

Alin Popoviciu: Domnule Marica, sunt unii lideri de la patronate care vor să intre în politică. Dintre cei care acum nu sunt de acord de la patronat o să-i vedeţi în curând în politica românească.

Andreea Creţulescu: Pe domnul Agathon îl vedem în politică?

Alin Popoviciu: Domnul Agathon este, din contră, ceilalţi.

Vasile Marica: Domnul Corâci a fost de la PD, iar domnul Agathon de la PSD. S-au transformat dintr-o dată în apărătorii patronului, dar nu ştiu cum, ăia sunt cu sindicatele care ar trebui să fie de dreapta şi invers. Ei se ceartă între ei, cum şi noi sindicatele ne certăm câteodată între noi şi apoi apărem la televizor şi pierdem esenţa lucrurilor.

Codrin Ştefănescu: În primul rând, în toate emisiunile la care am participat niciodată nu mi-a plăcut rânjetul parlamentarilor şi al domnului Popoviciu de la putere, sfidător.

Alin Popoviciu: Domnule Ştefănescu, eu nu v-am jignit, treceţi mai departe.

Codrin Ştefănescu: Toată emisiunea aţi râs şi aţi rânjit vizavi de toate problemele grave. Când pedeliştii vorbesc despre comunicare, despre dialog social… toate sunt nişte minciuni. Eu revăd scena în care un colonel de armată a fost călcat în picioare cu brutalitate acum două zile la Constanţa, asta-i România pe care ne-o prezentaţi, un om care-şi cere drepturile şi este călcat în picioare. Vă dau exemplu un om care mi-a fost mie şef în armată, că am făcut armata ca orice decreţel de vârsta mea, un an şi patru luni de zile, omul după 34 de ani de muncă, 4 ani a făcut toate fronturile, toate teatrele de operaţiuni din România, începând de la Kosovo, Bosnia până la Afganistan şi Irak. A ieşit la pensie cu 14.000.000 şi acum după pensia recalculată i-aţi dat 8.500.000. Oamenii ăştia credeţi că vă iubesc, pe care-i umiliţi în fiecare zi? Omul acesta are trei copii, are 34 de ani de muncă şi ca el sunt milioane de români în momentul de faţă care se uită la rânjetul dumneavoastră, la pantofii dumneavoastră, cum spunea domnul Marica, la frumuseţea dumneavoastră estetică şi la tot şi vă spun atâta din suflet, huo, suntem revoltaţi.

Andreea Creţulescu: Îi dau domnului Cioroianu concluzia şi vă fac o surpriză la final, mesajul unui telespectator. Concluzia domnului Cioroianu, după care rog regia să-i pună pe domnii Ştefănescu şi Popoviciu în două ferestre ca să vă pot citi şi să înţelegeţi mesajul.

Adrian Cioroianu: Eu i-aş ceda cuvântul reprezentantului mamelor. Tot ce vreau să spun este că, din păcate, mie nu-mi e clar dacă Tunisia înseamnă de astăzi România din 1989 sau România din 2012 va însemna Tunisia din 2011?

Ana Măiţă: Aşteptăm în continuare să vedem că acest Minister al Muncii fie că se referă la Codul Muncii, fie că se referă la indemnizaţiile pentru mame, îşi va reveni şi va face totuşi nişte aplicări mai inteligente ale unor legi pe care acceptăm că sunt necesare, dar până una-alta rămânem cu aceste comunicări în care se comunică una şi se face alta. Domnul Şova le-a spus minciuni, eu nu mă hazardez să le spun minciuni, încă dau un vot de încredere şi spun OK, nu sunt răuvoitori, sunt doar incompetenţi, hai să le dăm ocazia să-şi corecteze greşelile.

Codrin Ştefănescu: Eu le-am spus minciuni, ei spun tot, per ansamblu sunt minciuni.

Ana Măiţă: Să le corectăm, sunt nişte greşeli.

Andreea Creţulescu: Terminăm într-un notă haioasă, mesajul telespectatorilor. „Cei doi invitaţi seamănă destul de mult apropo de trăsături – frunte, coafură etc.” Ascultaţi un banc de la un telespectator, se numeşte Legea divină: „Dumnezeu i-a făcut astfel pe elveţieni, i-a făcut ordonaţi şi respectuoşi faţă de legi, pe nemţi disciplinari şi raţionali, pe japonezi muncitori şi răbdători. Când a ajuns la români le-a dat trei calităţii: inteligenţi, cinstiţi şi buni politicieni. Numai că cineva i-a spus că trebuie să modifice această lege printr-o ordonanţă de urgenţă pentru că ar fi cu un plus faţă de toţi ceilalţi care aveau doar două calităţi. Dumnezeu şi-a dat seama şi a hotărât aşa, să modifice legea prin ordonanţă de urgenţă şi pentru că virtuţile dumnezeieşti odată acordate nu mai pot fi luate, precizez că nimeni nu va putea avea şi folosi mai mult de două virtuţi în acelaşi timp şi astfel cei care sunt inteligenţi şi cinstiţi nu pot face politică, cei care sunt cinstiţi şi fac politică în mod sigur nu sunt inteligenţi, cei care fac politică şi sunt inteligenţi categoric nu sunt cinstiţi.” Vă mulţumesc pentru atenţie! Ne revedem mâine seară la 18:45.

(Prin Monitoring Media, RTV – Realitatea te priveşte, Ora: 18:45)

Anunțuri
Published in: on Ianuarie 21, 2011 at 10:21 AM  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://danmateiagathon.wordpress.com/2011/01/21/pentru-cei-care-nu-au-putut-urmari-emisiunile-tv-din-ultimele-zile/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: