România are nevoie de noi toţi

Editorialul de maine din Curierul National

Evoluţia unei societăţi se măsoară şi în felul în care ştie să-i integreze pe cei dezavantajaţi, fie că e vorba de deficienţe încadrate în categoria socială, fie, într-un cadru mai larg şi chiar mai sensibil, de cei care au avut neşansa unor probleme medicale. Din acest punct de vedere, România nu se poate lăuda foarte tare, chiar dacă nişte evoluţii în acest sens au avut loc în ultimii ani şi la noi.

Avem acum şansa, oferită de proiectele europene, de a ridica ştafeta din acest punct de vedere şi de a ne apropia de cei care au plecat la drum în viaţă cu obstacole pe care mulţi dintre noi nu ni le putem nici măcar imagina. Ce putem face pentru cei care intră în categoriile amintite? Foarte mult, imens. Începând de la felul cum ne purtăm cu ei, de la felul cum îi acceptăm şi tratăm, până la mult mai mult, la felul în care facem efortul de a-i integra social şi de a le da şansa de a trăi o viaţă normală. Proiectul european „Reţea regională pentru promovarea şi aplicarea conceptelor economiei sociale, în vederea creşterii şanselor de reinserţie socială a persoanelor cu dizabilităţi”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, are acest obiectiv major de a sprijini reinserţia socială a persoanelor cu dizabilităţi. La acest scop sunt invitate însă nu doar persoanele implicate activ în proiect, ci toţi cei care au o sensibilitate faţă de persoanele cu dizabilităţi şi doresc, la locul lor de muncă sau în viaţa privată, să aducă un pic de bucurie şi de lumină în viaţa celor care se confruntă cu dificultăţi cauzate de diferitele forme de dizabilităţi. Contează mai mult decât de imaginăm!

O să îmi permit de aceea să deschid în paginile acestui ziar o serie de probleme care îi privesc pe cei mai neajutoraţi dintre noi. Cred că le datorăm acest lucru la începutul anului 2011, când disputele devin mai aprige ca nicicând, atât de dure încât avem tendinţa să uităm de lucrurile sensibile şi de cei care nu se pot agita pe scena publică fie pentru că sunt prea ocupaţi cu supravieţuirea, fie pentru că au nevoie de toată energia pentru a a rezista. Avem atunci noi datoria – cei care avem privilegiul de a ne putea exprima public – să le luăm apărarea şi să strângem rândurile pentru a veni în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi. Proiectul european amintit este doar o ocazie în acest sens, dar startul dat astfel trebuie continuat cu efortul nostru, al tuturor. Primul pas ar fi conştientizarea opiniei publice asupra existenţei şi problemelor stringente ale persoanelor cu dizabilităţi. De altfel, mulţi dintre cei care se confruntă cu o asemenea situaţie sunt persoane de succes, sunt oameni care au reuşit în viaţă, care nu cer ajutorul nimănui pentru că au reuşit prin ei înşişi. Modelul lor merită promovat! Şi, până la urmă, din exemplul lor ne putem inspira noi toţi atunci când trecem prin clipe grele. Pentru că România are nevoie de noi toţi!

 

Anunțuri
Published in: on Ianuarie 23, 2011 at 3:34 PM  Comments (1)  

The URI to TrackBack this entry is: https://danmateiagathon.wordpress.com/2011/01/23/romania-are-nevoie-de-noi-toti/trackback/

RSS feed for comments on this post.

One CommentLasă un comentariu

  1. Dacă îmi permiteţi, aş nuanţa un pic spunând…
    „Evoluţia unei societăţi se măsoară şi în capacitatea de a reda demnitatea civică celor dezavantajaţi”.

    Ceea ce reuşeşte societatea românească foarte bine este să-şi umilească cetăţenii.

    Există o frică a statului ca nu cumva cei care au dizabilităţi şi se înscriu într-un anumit grad de handicap… fură statul de bani. Au fost descoperiţi, de către statul politic, tot felul de cetăţeni care sunt orbi şi au carnet de conducere, care au concediu medical şi nu sunt acasă, care vin cu taxiul să-şi ridice banii… şi mai multe astfel de exemple care justifică (în ochii unor politicieni) agresivitatea asupra celor care au dreptul să ridice o sumă de bani ca urmare a faptul că au un handicap.

    Se gândesc însă politicienii care stabilesc regulile ce înseamnă ca cineva cu un handicap, şi nu un orb cu carnet de conducere, să piardă o zi întreagă, „pe drumuri şi culoare întunecoase”, ca să fie văzut de o comisie (care oricum analizează numai hârtiile, nu şi pacientul) şi această comisie să prelungească înscrierea în gradul de handicap?

    În goana de a discuta nişte principii care merg spre absurdul cel mai absurd, politicienii umilesc cetăţenii români, îi aleargă după hârtii, îi pune să stea la cozi, îi pune să se aplece la gaura ghişeului, să dea cu subsemnatul, să vină „cu sărut-mâna”, să se umilească în faţa multor şi multor angajaţi cu rezoluţia în vârful pixului.

    Astăzi am auzit, mai mult ca niciodată, nişte politicieni gomoşi spunând la televizor că cetăţenii care primesc ajutoare de la primărie, pentru că nu se pot întreţine singuri,… trebuie să muncească în schimbul banilor. Poate nu am citit eu Codul Muncii (cel nou, în lucru), dar dacă acolo scrie că cineva munceşte pentru bani în calitate de şomer… probabil că este numai bun de hârtie igienică. Şi apoi se vorbea despre o obligaţie a cetăţeanului să-şi aleagă un loc de muncă mizerabil pentru că altfel „statul” se gândeşte că de fapt cetăţeanul nu doreşte un loc de muncă…

    Ei bine, umilinţa cu care politica a îmbrăcat interacţiunea dintre cetăţean şi instituţiile statului este absolut revoltătoare. Cum să ne mai mirăm că un fost ministru al României este arestat cu 12 mascaţi, la fel ca cel mai înrăit mafiot? Cum să ne mirăm că descinderile cu antitero şi camere video, uşi sparte şi case întoarse pe dos, se fac şi la oameni care nu sunt membrii de reţele mafiote. Am văzut la televizor astfel de înregistrări în care „băieţii cu automate” îşi justificau asprimea intervenţiei filmând nişte cuţite culese de bucătărie pe post de arme de asalt, plus bărbaţi în chiloţi cu faţa la covor şi nevastă la pielea goală.

    De aceea vă spun, într-o ţară în care drepturile omului sunt eludate de premier pentru simplul fapt că nu ştie el să echilibreze bugetul, demnitatea omului este prima cerinţă a civilizaţiei.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: