România se va confrunta cu o criză alimentară severă care trebuie combătută cu măsuri economice urgente

România se confruntă cu o creştere alarmantă a preţurilor la alimente din cauza distrugerii agriculturii naţionale şi a importurilor masive, pentru că în felul acesta am devenit dependenţi de creşterea preţurilor la nivel mondial. Scumpirea continuă a alimentelor în 2010, mai ales după creşterea TVA de la 19% la 24%, a generat creşterea decalajului dintre nivelul salariului minim şi necesarul pentru asigurarea hranei zilnice a populaţiei. Scăderea calităţii alimentaţiei are însă efecte nocive pe termen lung asupra sănătăţii populaţiei.

Alte state iau deja măsuri pentru a preîntâmpina criza mondială a alimentelor. În SUA peste 44 de milioane de cetăţeni au primit tichete de masă ca măsură compensatorie pentru pierderea joburilor sau diminuarea veniturilor. În România există deja un sistem al tichetelor de masă care nu se bazează pe bugetul de stat ci sunt tichetele de masa oferite angajatilor din mediul privat, un sistem insuficient dezvoltat faţă de nevoia reală.

Sistemul tichetelor de masă funcţionează la nivel mondial de peste 6 decenii şi în peste 40 de ţări de pe toate continentele, cum ar fi Austria, Finlanda, Belgia, Germania, Franţa, Anglia, Elveţia,Ungaria, Cehia, Suedia, Slovacia, Spania, etc.

În România tichetele de masă ca bonus la salariu sunt minimalizate ca importanţă economică, în ciuda aportului acestui sistem în colectarea veniturilor la bugetul de stat şi la cel local, precum şi celelalte implicaţii pozitive: nivel de sănătate, locuri de muncă create, eliminarea economiei subterane.Un salariat care dispune de resursele necesare asigurării nevoii de hrană cheltuieşte mai puţin pentru sănătate, iar sistemul de sănătate şi aşa se află aproape de colaps.

Valoarea actuală a tichetului, de 9 lei un tichet/ persoana/zi – este insuficientă, motiv pentru care propunem creşterea acestuia la suma de 12 lei pe tichet pentru a acoperi măcar rata inflaţiei şi creşterea TVA.

Fără o dezvoltare a sistemului tichetelor de masă şi o creştere a valorii nominale a acestora, românii vor avea probleme în a-şi asigura coşul zilnic, şi nu doar pentru persoanele adulte, ci şi pentru copii. Impactul negativ pe termen lung al hrănirii necorespunzătoare a copiilor nu poate fi evaluat la dimensiunile sale reale.

Anul 2011 pare să fie tot la fel de dificil ca şi anul 2010 în ceea ce priveşte consumul de bunuri alimentare, iar în anul 2010, faţă de 2009, comerţul cu amănuntul cu vânzarea preponderentă de bunuri alimentare, ca cifră de afaceri, a scăzut cu 7,5%, conform datelor INS. Piaţa tichetelor de masă atinge în acest moment in România un total de circa 964 milioane euro anual, în condiţiile în care, din cauza restricţiilor de natura bugetară, angajaţii din instituţiile de stat nu pot beneficia de tichete de masă. Propunem de aceea ca şi angajaţii din sectorul de stat să beneficieze de tichete de masă.

În acest moment, numărul beneficiarilor de tichete depăşeşte lunar 1.900.000, ceea ce reprezintă peste 43% din totalul angajaţilor din economie. Totodată, sistemul reuneşte peste 60.000 de puncte de vânzare în care pot fi utilizate tichetele. Criza economica şi măsura de impozitare a tichetelor introdusă în iulie 2010 au generat o reducere a pietei cu aproximativ 18% în a doua jumătate a anului trecut (care se traduce şi într-o alimentare mai scăzută a populaţiei cu 7.5%, conform INS).

Conform unui studiu recent, „Impactul economic si financiar al tichetelor de masă în România, în perioada 1999-2011”, realizat în iunie 2011 de către Institutul de Economie Naţională din cadrul Academiei Române, tichetele de masă pot constitui o şansă pentru o alimentaţie mai echilibrată.

 

 

 

 

Printre avantaje utilizării tichetelor de masă trebuie amintit faptul că ele contribuie la o mai bună colectare a impozitelor. Ele nu pot fi contrafăcute, obligă magazinele alimentare să-şi înregistreze contabil toate tranzacţiile deoarece tichetele nu pot fi folosite în economia subterană. Acelaşi lucru e valabil şi la acordarea salariilor, pentru că, spre deosebire de plăţile la negru, tichetele de masă constituie o formă fiscalizată de remuneraţie.

Instituţiile statului să fie conştiente, atunci când se uită spre impozitarea redusă a tichetelor de masă, că bugetul consolidat al statului are de câştigat de pe urma acestui sistem în următoarele feluri:

– TVA suplimentar din creşterea pieţei produselor alimentare ca urmare a utilizării tichetelor de masă;

– impozit pe profit aferent activităţii de comercializare a produselor alimentare – prin magazine sau unităţi de alimentaţie publică  – a se lua în considerare o rată medie de profit de 10%;

– impozit pe profit suplimentar din activitatea unităţilor emitente a tichetelor;
– contribuţii aferente salariilor, din ocuparea suplimentară a celor care gestionează tichetele de masă – din industria alimentară, comerţ, alimentaţie publică, unităţi emitente a tichetelor, sistemul bancar etc

-în plus, se plătesc impozite şi taxe aferente activitaţilor transferate din economia subterană în cea reală

Volumul valoric al tichetelor de masă reprezintă un procent de 10 la sută pentru industria alimentară şi de 3,5 la sută pentru sectorul de comerţ cu amănuntul. Prin sistemul tichetelor de masă, în 2010 au fost realizaţi 783 milioane euro consum adiţional anual, care generează creştere economică în domeniul producţiei agricole şi comerţului cu produse alimentare şi au fost susţinute peste 27.000 de locuri de muncă în sectorul alimentar (producţie şi comercializare).

În cifre, tichetele de masă vor aduce în 2011 un venit anual estimativ de 257 milioane euro la bugetul de stat, reprezentând TVA colectat de la comercianţi, impozit pe profit şi contribuţii sociale plătite pentru locurile de muncă susţinute de sistem, la care se adaugă 150 miloane euro anual către bugetul de stat provenite din impozitul pe venit de 16% plătit de beneficiari, aferent sumelor primite sub formă de tichete de masă.

Tichetele de masă au reprezentat un factor de creştere a puterii de cumpărare a salariaţilor de circa 1,528 miliarde euro în anul 2007, de 1,460 mld.euro în 2008 şi de 1,169 mld. euro în anul 2009.

O altă măsură pe care o propunem pentru diminuarea efectelor crizei alimentare este reducerea TVA-ului la 5 la sută la producţia agricolă şi, apoi, pe tot lanţul distribuirii acestora, cu verificarea scăderii concomitente şi corespunzătoare a preţurilor la raft. În felul acesta românii îşi vor permite să cumpere mai multe alimente, iar efectul scumpirilor va fi diminuat.

 

21.06.2011

 

 

Dan Matei Agathon

 

Vicepreşedinte

Purtător de cuvânt

Alianţa Confederaţiilor Patronale din România

 

Preşedinte

Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii

Anunțuri
Published in: on Iunie 21, 2011 at 3:00 PM  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://danmateiagathon.wordpress.com/2011/06/21/romania-se-va-confrunta-cu-o-criza-alimentara-severa-care-trebuie-combatuta-cu-masuri-economice-urgente/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: