Criza alimentară ne bate la porţi. Când începem contraofensiva?

Editorialul de luni din Curierul National

Am făcut săptămâna trecută un anunţ de bun simt, şi anume că România se confruntă cu o creştere alarmantă a preţurilor la alimente. Văd că economia a dorit să mă confirme imediat, pentru că se anunţă fcreşterea preţurilor la alimente cu 10 la sută din cauza scumpirii gazelor. În urma semnalului de alarmă pe care l-am tras, am fost poreclit de către presă “Dr. Doom al României”. Nu am avut această intenţie, ci doar să atrag atenţia că dacă nu luăm nişte măsuri contraofensive, o să ne uităm la hrana din magazine ca la produsele de lux.

Scumpirea continuă a alimentelor în 2010, mai ales după creşterea TVA de la 19% la 24%, a generat creşterea decalajului dintre nivelul salariului minim şi necesarul pentru asigurarea hranei zilnice a populaţiei. Cum 70 la sută din hrana noastră vine din import, importăm şi criza creşterii preţurilor la alimente, în condiţiile în care românii au din ce în ce mai puţini bani, care, în plus, au şi o putere de cumpărare în scădere. Aşa arată, pe scurt, istoria acestei drame care se configurează peste România.

Alte state iau deja măsuri pentru a preîntâmpina criza mondială a alimentelor. În SUA peste 44 de milioane de cetăţeni au primit tichete de masă ca măsură compensatorie pentru pierderea joburilor sau diminuarea veniturilor. În România există deja un sistem al tichetelor de masă care nu se bazează pe bugetul de stat, ci sunt tichetele de masa oferite angajatilor din mediul privat, un sistem insuficient dezvoltat faţă de nevoia reală.

Sistemul tichetelor de masă funcţionează la nivel mondial de peste 6 decenii şi în peste 40 de ţări de pe toate continentele, cum ar fi Austria, Finlanda, Belgia, Germania, Franţa, Anglia, Elveţia,Ungaria, Cehia, Suedia, Slovacia, Spania, etc.

În România tichetele de masă ca bonus la salariu sunt minimalizate ca importanţă economică, în ciuda aportului acestui sistem în colectarea veniturilor la bugetul de stat şi la cel local, precum şi celelalte implicaţii pozitive: nivel de sănătate, locuri de muncă create, eliminarea economiei subterane. Plus că un salariat care dispune de resursele necesare asigurării nevoii de hrană cheltuieşte mai puţin pentru sănătate, iar sistemul de sănătate şi aşa se află aproape de colaps.

Valoarea actuală a tichetului, de 9 lei un tichet/ persoana/zi – este insuficientă, motiv pentru care cred că o creştere a acestuia la suma de 12 lei pe tichet ar fi necesară pentru a acoperi măcar rata inflaţiei şi creşterea TVA.

 

Printre avantaje utilizării tichetelor de masă trebuie amintit faptul că ele contribuie la o mai bună colectare a impozitelor. Ele nu pot fi contrafăcute, obligă magazinele alimentare să-şi înregistreze contabil toate tranzacţiile deoarece tichetele nu pot fi folosite în economia subterană. Acelaşi lucru e valabil şi la acordarea salariilor, pentru că, spre deosebire de plăţile la negru, tichetele de masă constituie o formă fiscalizată de remuneraţie.

Volumul valoric al tichetelor de masă reprezintă un procent de 10 la sută pentru industria alimentară şi de 3,5 la sută pentru sectorul de comerţ cu amănuntul. Prin sistemul tichetelor de masă, în 2010 au fost realizaţi 783 milioane euro consum adiţional anual, care generează creştere economică în domeniul producţiei agricole şi comerţului cu produse alimentare şi au fost susţinute peste 27.000 de locuri de muncă în sectorul alimentar (producţie şi comercializare).

În cifre, tichetele de masă vor aduce în 2011 un venit anual estimativ de 257 milioane euro la bugetul de stat, reprezentând TVA colectat de la comercianţi, impozit pe profit şi contribuţii sociale plătite pentru locurile de muncă susţinute de sistem, la care se adaugă 150 miloane euro anual către bugetul de stat provenite din impozitul pe venit de 16% plătit de beneficiari, aferent sumelor primite sub formă de tichete de masă.

Tichetele de masă au reprezentat un factor de creştere a puterii de cumpărare a salariaţilor de circa 1,528 miliarde euro în anul 2007, de 1,460 mld.euro în 2008 şi de 1,169 mld. euro în anul 2009.

O altă măsură pe care am propus-o pentru diminuarea efectelor crizei alimentare este reducerea TVA-ului la 5 la sută la producţia agricolă şi, apoi, pe tot lanţul distribuirii acestora, cu verificarea scăderii concomitente şi corespunzătoare a preţurilor la raft. În felul acesta românii îşi vor permite să cumpere mai multe alimente, iar efectul scumpirilor va fi diminuat.

Anunțuri
Published in: on Iunie 25, 2011 at 1:20 PM  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://danmateiagathon.wordpress.com/2011/06/25/criza-alimentara-ne-bate-la-porti-cand-incepem-contraofensiva/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: