Cum să refuzi şi să ratezi cea mai bună reclamă de ţară

Editorialul de luni din Curierul National

Prea multe voci, din prea multe domenii, ne sfătuiesc să adoptăm ca brand de ţară mitul lui Dracula, ca să fie întâmplător. Ultima reacţie de acest gen a apărut recent în presă sub forma unui interviu cu managerul general al Microsoft România, Ronald Binkofski, care, întrebat care ar fi cel mai bun slogan pentru a promova România în străinătate, a răspuns fără ezitare:  „Mi-am spus părerea de mai multe ori, dar foarte mulţi nu sunt de acord cu mine. E Dracula. Nici nu încape îndoială. E brandul perfect. Ştiu că este o poveste, o invenţie, dar brandul Dracula este foarte puternic. Dacă mergeţi în Brazilia, în Chile, şi întrebaţi de Dracula toată lumea a auzit de el. Mulţi nici nu ştiu că Transilvania este în România”.

Dacă iniţiativa ar fi singulară, am putea crede că omul e un excentric care îşi permite, de la înălţimea poziţiei sociale pe care o ocupă, să se joace cu ideile trăznite. Dar când şi alte personalităţi străine care au cunoscut România şi care evident au început să cunoască această ţară, spun acelaşi lucru, nu ar trebui să ne dea de gândit?

Nu e mai puţin adevărat, după cum recunoştea şi Binkofski, că multă lume fuge ca dracu de tămâie de această propunere. Unii bine intenţionaţi. Şi care se tem că ne facem o reclamă dubioasă, negativă, prin brandul Dracula. Sau care au sensibilităţi faţă de imaginea României în lume şi ar vrea ca lumea să ne cunoască drept altceva, nu ştiu, grânarul Europei, ţara lui Henri Coandă sau sălaşul mănăstirilor din Bucovina.

Pot să înţeleg reţinerea unora, ca şi dorinţa de a vedea promovate obiectivele turistice indiscutabile ale României. Ce mi-e mai greu să înţeleg este de ce nu facem efortul să ne depăşim prejudecăţile şi să intrăm şi noi odată în capitalism. Care presupune că reclama, fie că are sau nu legătură cu produsul, trebuie să vândă. Acesta este scopul ei. Odată ce a vândut produsul, nu e nicio problemă ca respectivii clienţi să descopere că acesta mai conţine şi alte lucruri frumoase şi bune în afară de cele scoase în evidenţă prin reclamă. Dar fără reclama cu pricina, nu ar fi ajuns să cunoască şi să verifice produsul, deci nu ar fi descoperit nimic.

Cu reclama Dracula pusă pe România e acelaşi lucru. Nu spun, Doamne fereşte, că turismul românesc se reduce la mitul Dracula şi la cele câteva zone care poartă amintirea lui Vlad Ţepeş. Dar dacă faima acestui brand ne ajută să vindem cel mai bine turismul românesc şi să-i aducem pe străini încoace, ca astfel să aibă şansa să descopere lucrurile frumoase ale acestei ţări, de ce ne schimonosim ca mironosiţele? Eu ştiu că România are locuri unice, dar străinii nu ştiu. Şi nu o să-i aducem încoace în număr mare ca să se convingă decât dacă acceptăm regulile advertisingului. Dracula, ca brand turistic al României, este exemplul perfect, pe de o parte, al distanţei dintre reclamă şi realitate. Este, la fel de bine, oportunitatea perfectă, pentru care nici măcar nu am muncit noi, de a ne vinde bine produsul numit România turistică. De ce să ratăm această şansă?

Anunțuri
Published in: on Decembrie 3, 2011 at 5:02 PM  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://danmateiagathon.wordpress.com/2011/12/03/cum-sa-refuzi-si-sa-ratezi-cea-mai-buna-reclama-de-tara/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: