De ce cred în valoarea turistică a mitului Dracula

Editorialul de luni din Curierul National

În momentul în care mass-media sârbă vrea să ne fure apartenenţa lui Vlad Ţepeş, vehiculând ipoteza originii sale sârbeşti, pentru a pune mâna, de fapt, pe brandul Dracula, eu mă întreb cât de generoşi suntem să lăsăm pe mâna altora ceva ce am putea vinde atât de bine în turismul românesc. Se repetă cumva, din acest punct de vedere, scenariul litoralului bulgăresc, de care am râs, de a cărui concurenţă nu ne-a păsat, dar care, acum, ne fură turiştii… O să ne trezim, Doamne fereşte, peste puţin timp, că sârbii îşi vor lansa un brand de ţară bazat pe originea sârbească a lui Vlad Ţepeş şi vor invita turiştii din toată lumea pe locurile de baştină ale voievodului român. Că teza reprezintă o aberaţie este indiscutabil. Dar dacă ea se propagă, iar noi nu facem nimic, cine o să mai ştie adevărul? Acesta este felul nostru specific de a pierde ceea ce avem, de a lăsa comorile naţionale pe mâna altora pe motiv că nu suntem în stare să le gestionăm singuri.

Din acest punct în care ţări vecine încearcă să şi-l însuşească, brandul Dracula, recomandat de atâtea personalităţi străine ca cel mai bun vector de imagine pentru România turistică, nu mai are voie să fie ignorat. Ar fi o ruşine naţională şi o neglijenţă de neiertat. Mitul acesta, care ne-ar putea face mai interesanţi decât multe destinaţii, deja comune şi epuizate, este românesc prin toate iţele sale, are legătură cu unul din cei mai celebri domnitori români, care este real şi înscris în cronici, motiv pentru care folosirea imaginarului fantastic legat de practicile şi faima lui Vlad Ţepeş este o obligaţie de suflet şi în acelaşi timp de un pragmatism elementar.

Situaţia e simplă. Promovarea turismului unei ţări, costă, în mod normal, pentru a se impune pe piaţă, zeci de milioane de euro. Construirea unui brand, la fel, şi nu întotdeauna reuşeşte. Povestea lui Dracula ne scuteşte, din start, de o mare parte din această cheltuială pentru că aproape că se vinde singură. Numai să nu stăm în calea ei. Numai să nu ne fandosim în mod ipocrit, pretextând că ne deranjează. Cum aşa, succesul ne deranjează? Atunci ce căutăm în lumea modernă?

Nu mai e timp de ezitat, nici de pierdut. Cineva, până la urmă, va exploata acest mit, şi atunci vom sta iarăşi pe margine să ne căinăm că noi nu am ştiut şi că nu ne-am dat seama ce valorează el. Această poveste ne aparţine şi trebuie să fie realizată aici, pe locurile unde îşi are rădăcinile, indiferent cine altcineva şi-ar asuma-o.

Anunțuri
Published in: on Decembrie 10, 2011 at 11:49 AM  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://danmateiagathon.wordpress.com/2011/12/10/de-ce-cred-in-valoarea-turistica-a-mitului-dracula/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: