Turismul românesc de litoral, în faţa provocării vecinilor

Editorialul de luni si un studiu al Federatiei Patronatelor din Turism si Servicii

Oricât am vrea să fim singurii care au litoral în Europa, adevărul este că mai au şi alţii. Care îl întreţin mai bine ca noi. Iar acest lucru se vede din numărul de turişti străini pe care îl atrag ei, prin comparaţie cu cei foarte puţini pe care îi atragem noi. Tocmai de aceea ar trebui să ieşim din închistarea noastră şi să ne mai uităm şi la capra vecinului bulgar căreia se întâmplă să-i meargă bine, inclusiv pe seama turiştilor atraşi din România.

Şi atunci hai să ne întrebăm de ce alte destinaţii, Bulgaria, Grecia sau Turcia, sunt mai interesante decât România, ce au făcut ei în acest sens şi ce ar trebui să facem şi noi. Am elaborat în acest sens un studiu al Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii care a ajuns la concluzii surprinzătoare, comparând reţeta succesului bulgăresc cu lipsurile litoralului românesc.

Am ajuns astfel să observăm că hotelierii români nu colaborează eficient cu tour operatorii şi nu le oferă tarife suficient de bune ca aceştia să fie încurajaţi să atragă turişti. Cu un comision de 10%, tour operatorul nu poate introduce oferte speciale pentru că din aceasta marjă trebuie să suporte foarte multe cheltuieli. În momentul în care, aşa cum se întâmplă adesea, tariful oferit pentru revânzare către tour operator coincide cu tariful oferit de hotel direct turistului individual, rostul existenţei tour operatorului dispare. De unde şi lipsa interesului acestora pentru litoralul românesc.

Mai există reticenţa unor în a alcătui pachete all inclusive. Am fost şocat să văd că unii chiar se opun făţiş introducerii de all inclusive în turismul românesc. Dimpotrivă, cred eu, şi am primit confirmarea din partea multora din cei implicaţi în turism, hotelierii români trebuie să devină extrem de flexibili şi să introducă pachete all inclusive pe lângă cele de mic dejun, demi-pensiune sau pensiune completă.

Avem apoi problema îngrijirii plajelor, foarte importantă. În momentul în care pe televiziuni apare apa verde de la alge şi plajele inundate de mâzgă, fireşte că turiştii îşi caută alte destinaţii.

Obiceiul de a căuta profit imediat, pe sistemul turismului de week-end, este păgubos. Din această cauză litoralul românesc nu se dezvoltă de la an la an, ci rămâne la nivelul teraselor improvizate şi al chioşcurilor de aluminiu. Este un mare dezavantaj şi pentru cei care au investit serios în litoralul românesc dar care nu îl pot susţine singuri. În momentul în care, lângă un hotel de cinci stele, ai o plajă neamenajată şi murdară, investitorul are de pierdut. Pentru a schimba percepţia despre litoralul românesc este nevoie de o masă critică de locaţii bine amenajate, care să fie mai multe decât cele lăsate de izbelişte.

Mai sunt multe îmbunătăţiri de făcut, dar principiul general este că fără investiţii şi fără planuri pe termen mediu şi lung, nu putem să recuperăm decalajul care ne separă, din nefericire, de vecini. Iar asta se vede din cifrele care nu mint.

 

                          Turismul românesc trebuie să înveţe de la modelele de succes din jurul său

 

– Studiu despre turismul românesc pe litoral –

            Turismul românesc şi reprezentanţii acestuia trebuie să înveţe de la modelele de succes din jurul său. Dacă facem o comparaţie între România şi Bulgaria, observăm că ambele ţări au făcut parte din blocul comunist, au ieşit în acelaşi timp din el, au o climă asemănătoare, tipul de turism cerut de relief este aproximativ acelaşi şi în ambele ţări există condiţii pentru turismul cultural. În plus, România are avantajul Deltei Dunării.

Totuşi, în condiţii asemănătoare, cum a ajuns Bulgaria ca în 2011 să atragă peste 9 milioane de turişti străini şi asta într-o perioadă marcată de criza economică?

            Reţeta succesului bulgăresc

Pentru a înţelege mai bine ascensiunea turismului bulgăresc trebuie să pornim de la bazele lui. Bulgaria, ca şi România, a pornit de la aceleaşi hoteluri contruite pe timpul comunismului. Pentru a atrage turiştii, în special pe cei germani, bulgarii au început să achiziţioneze licenţe de la marile lanţuri hoteliere, precum LTI, ITS, Riu, Kempinski, Sol Melia. Aceste licenţe însă nu au însemnat pentru hotelieri aducerea turistului german pentru a admira siglele celebre. Aceste licenţe s-au dat şi se prelungesc şi astăzi pe criterii stricte.

O astfel de licenţă se obţine printre altele prin obligativitatea licenţiatului de a face investiţii în unitatea hotelieră. În plus, de foarte multe ori, în hotel activează un manager din partea companiei ce atribuie licenţa. Personalul angajat trebuie să fie tânăr, să cunoască limbile străine de circulaţie, să fie extrem de prietenos cu turiştii. Inclusiv managementul hotelulului trebuie să fie dinamic, inovativ şi receptiv la toate cerinţele necesare păstrării licenţei. Se poate observa în acest fel că patronul/patronii hotelului vor fi puşi în situaţia de a conduce activitatea prin manageri din domeniu, obţinându-se în felul acesta maximum de profit.

Introducerea acestor licenţe pe piaţa bulgărească a adus cu sine o serie de schimbări în serviciile oferite turiştilor, însă tranziţia nu s-a oprit aici. Deşi hotelurile ce lucrau sub licenţe germane erau puţine, ele au introdus o concurenţă extrem de puternică. Hotelierii bulgari au încheiat contracte cu TUI, ITS, Neckermann, îmbunătăţind în mod continuu serviciile oferite turiştilor. Având in vedere sezonalitatea pachetelor turistice, managementul hotelurilor şi-a format echipe ce rămân active tot anul şi care au rolul de supervizare pe timpul sezonului a personalului angajat. Dezvoltarea pe diferite pieţe a fost una realizată pas cu pas. Astfel, după piaţa germană a urmat cea franceză, rusească şi, bineînţeles, piaţa românească, una în plină dezvoltare.

Managerii bulgari au înţeles extrem de bine şi în timp util că trebuie să îşi adapteze serviciile la cerinţele pieţei. Să dăm exemplul unui resort de cinci hoteluri din staţiunea Sf. Konstantin şi Elena. Dacă acum 5 ani în afara sezonului erau prezenţi cei de pe piaţa germană, iar în timpul sezonului hotelurile funcţionau în primul rând pentru piaţa bulgarească, în cea mai mare parte pe servicii de all inclusive clasice, în anii care au urmat programul de all inclusive a fost adaptat în timp real cerinţelor de pe pieţele externe.

În momentul de faţă, resortul amintit este ocupat pe partea de sezon de un număr impresionant de români. Mai mult, s-a pus accentul pe familiile cu copii, acest tip de turist fiind unul extrem de bun. Este de remarcat faptul că datorită managementului dinamic, colaborarea cu tour operatorii decurge fără nicio dificultate. Acest exemplu nu este singular, o foarte mare parte de hotelieri discutând direct cu tour operatorii cu privire la posibilităţile de îmbunătăţire a serviciilor oferite.

Lucrurile nu se opresc aici. Hotelierii bulgari înţeleg foarte bine faptul că vânzarea pachetelor prin tour operatori este enorm de importantă, deoarece aceştia trimit turiştii în număr mare. Astfel, tarifele oferite către tour operatori sunt cu cel puţin 20% mai mici decât cele oferite clientului direct, mai mult, se dezvoltă programe de premiere în funcţie de volumul de vânzări. Există un echilibru foarte bun între numărul de camere luate în garanţie şi cele ‘on-request’ (la cerere). Mai mult, anumite hoteluri refuză vânzarea pachetelor turistice direct turistului individual.

Un alt aspect demn de luat în seamă este modul în care plajele bulgăreşti sunt păstrate curate. Trebuie spus că şi în Bulgaria turiştii aruncă pe jos resturi, de la mucuri de ţigări până la pahare de plastic goale sau alte lucruri, însă există mereu cineva care să adune aceste gunoaie. În momentul în care furtuna de pe mare aduce algele la mal, acestea sunt înlăturate peste noapte în aşa fel încât turiştii să nu fie incomodaţi în niciun fel.

Datorită dezvoltării turismului bulgăresc şi a încercării de eludare a plăţilor de taxe de către hotelieri în mod legal, guvernele ţării vecine au luat măsuri de scădere a taxelor pentru incoming. Mai mult, drumurile dinspre România au fost reparate pentru ca turiştii să călătorească în condiţii cât mai bune.

            Recomandări pentru turismul românesc

Romania are un litoral fantastic, cu plaje în cea mai mare parte lipsite de pietre, însă în mod evident trebuie luate decizii radicale pentru a putea concura cu litoralul bulgăresc, ca să nu mai vorbim despre cel grecesc sau turcesc. Trebuie înţeles că turiştii se uită întotdeauna la raportul calitate-preţ. De asemenea, turiştii, în cea mai mare masură, sunt consumatori de all inclusive, având în vedere comoditatea oferită de acest tip de servicii.

Hotelierii români trebuie să fie mai deschişi către tour operatori, să folosească tarife mai bune pentru aceştia pentru a demara o competitivitate reală. De multe ori, hotelierul român oferă un comision de 10% tour operatorului. În aceste limite, tour operatorul nu poate introduce oferte speciale, având în vedere marja mică în care poate lucra, din aceasta marjă trebuind să ofere turistului un tarif cât mai atractiv, să plăteasca marketingul pentru vânzarea pachetului, dar şi alte cheltuieli, peste care se adauga taxele deloc de neglijat către stat. Sunt momente în care tariful oferit pentru revânzare către tour operator coincide cu tariful oferit de către hotel direct turistului individual, ceea ce aruncă în aer colaborarea cu tour operatorul. Hotelierii trebuie să dezvolte parteneriate serioase atât cu tour operatorii locali, cât şi cu cei străini.

În acelaşi timp, pentru a se dezvolta şi pe alte pieţe, hotelierii români trebuie să devină extrem de flexibili, să introducă, acolo unde se poate, pachete all inclusive pe lângă cele de mic dejun, demi-pensiune sau pensiune completă.

Nu în ultimul rând, trebuie pus accentul pe un management adaptabil la piaţă, care să fie direct interesat de creşterea vânzărilor prin plata unui anumit comision în funcţie de vânzări, aşa cum se întâmplă şi în ţara vecină. Un atu al litoralului romanesc este acela că plajele sunt întinse, cu nisip fin, însă tocmai întreţinerea acestor plaje ridică probleme: de la gunoaiele nestrânse sau strânse doar de ochii lumii şi până la curăţarea eficientă a algelor, în aşa fel încât turiştii să nu fie afectaţi de acest fenomen.

În clipa de faţă exista hotelieri care s-au adaptat pefect pieţei, însă o foarte mare parte întârzie în acest sens. În România ne-am obişnuit prea mult să cerem profit din prima secundă, fără însă a construi cu rabdare o bază pe care să dezvoltăm ulterior proiectele. În turism imaginea nu se câştigă peste noapte, ci în ani de zile, timp în care turiştii trebuie să observe ameliorări ale problemelor reclamate anterior, dar şi servicii noi adaptate cererii. Cel mai important de reţinut însă este că în turism toată munca de construire a unei imagini pozitive, efort care poate dura ani de zile, se poate pierde în doar câteva minute de neatenţie.

Atunci când ne dorim ca tour operatorii să aducă pe litoral turişti străini, trebuie să înţelegem că suntem obligaţi să pregătim oferte bune pentru tot sezonul, nu doar la capetele de sezon. În caz negativ nu facem decât să promovăm la nesfârşit şi fără rezultate turismul de weekend.

Dacă ne întoarcem privirea către turismul bulgăresc, vom vedea dezvoltarea de la an la an a acestuia. În trecut, de exemplu, Bulgaria avea o problemă serioasă cu furtul de maşini. Însă, prin implicarea autorităţilor, problema aceasta a fost rezolvată, numărul de maşini furate fiind chiar sub cel din România.

Concluzii

Turismul românesc are de luat o decizie. Numărăm cei 4000 de turişti români care au plecat în Bulgaria de Paşte şi cei doar 500 care au ales litoralul românesc sau este momentul în care hotelierii să înceapă treaba alături de tour operatori pentru o dezvoltare sănătoasă a turismului în viitor? Nu putem avea pretenţii la micşorarea imediată a taxelor fără să arătăm că turismul poate însemna bani foarte mulţi pentru buget chiar cu un TVA de 9% şi cu un impozit pe profit de 10%. De asemenea, nu putem convinge autorităţile de scăderea taxelor dacă operatorii din turism nu acţionează unitar, aşa cum fac, de exemplu, cei din Bulgaria.

Turismul românesc are un potenţial imens care poate deveni un motor economic şi un producător de profit atât pentru stat, cât şi pentru investitorii privaţi, cu condiţia să fie luate măsuri imediate şi serioase de îmbunătăţire a serviciilor şi de modernizarea a sistemului de operare.

Anunțuri
Published in: on Aprilie 22, 2012 at 11:27 AM  Comments (1)  

The URI to TrackBack this entry is: https://danmateiagathon.wordpress.com/2012/04/22/turismul-romanesc-de-litoral-in-fata-provocarii-vecinilor/trackback/

RSS feed for comments on this post.

One CommentLasă un comentariu

  1. […] una peste alta am rămas cu 20 de ani în urma bulgarilor şi explicaţiile sau optimismul celor cu expertiză şi autoritate în turism mi se par tardive cel puţin pentru… concediile […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: