Solipsismul european

Editorialul de maine din Curierul National

Cazul Greciei ne arată cât de periculoasă este interdependenţa monetară. De aceea, amânarea intrării României în zona euro mi se pare o decizie bună. Până când lucrurile nu se aşează la nivel european, nu e cazul să intrăm într-o horă pe care nu o jucăm prea bine. Plus că efectul asupra creşterii preţurilor ar fi devastator. Un şoc similar au păţit şi celelalte state membre când au trecut la euro. Preţurile pur şi simplu au explodat. Veniturile nu. România oricum este într-o goană a creşterii preţurilor pe care nimic nu pare să o poată opri. Trecerea la euro nepregătiţi ar transforma costurile vieţii în această ţară într-un calvar. Câtă vreme BNR ţine frâiele leului, aşa cum a făcut-o mereu în ultimii ani, încă suntem bine. Sigur că riscurile pe care le-ar aduce un default al Greciei sau ieşirea ei din zona euro nu pot fi cu totul evitate. De aici şi fluctuaţiile cursului de schimb din ultima perioadă.

 

Pe de altă parte, trăim într-o lumea prea mare pentru ca un mic val din Europa să poată răsturna lumea. Suntem exclusiv legaţi de cordonul european şi de aceea nu mai avem perspective cu adevărat globale. Dacă ne-am redeschide către pieţele „exotice” am înţelege, pe de altă parte, cât de mică a devenit Europa şi că jocuri mari se pot face şi în altă parte.

 

De aceea nu aş exagera importanţa a ceea ce se întâmplă în Grecia. E imoprtant pentru noi deoarece suntem foarte aproape. Pentru piaţa globală, în termeni de producţie, Grecia e cât un oraş mai mare din China. Sunt multe ţări emergente care stau să acapareze piaţa, care stau să inunde lumea cu mărfuri sau oameni. Ceea ce se întâmplă în Grecia abia dacă se face simţit la Hong Kong sau la Alma Ata. Sau, dacă se simte, s-ar putea să placă. Aşa încât ar trebui să ieşim din solipsismul nostru european şi să vedem mai departe. Există lume şi dincolo de Urali…

Reclame
Published in: on mai 27, 2012 at 11:05 AM  Lasă un comentariu  

Bucureştiul turistic câştigă teren

Editorialul de luni din Curierul National

După invazia spaniolă de la Finala Europa League, când Bucureştiul a arătat ce poate în calitate de gazdă, Capitala îşi continuă drumul spre a deveni o adevărată destinaţie turistică europeană. De data aceasta, pe zona turismului de distracţie, care devine tot mai importantă pe piaţă. Tocmai de aceea, vineri noapte, a fost lansat în Bucureşti THE BEAT (http://www.thebeat.ro), un sistem informaţional alcătuit dintr-o platformă interactivă online (site şi blog) şi o aplicaţie smartphone dedicată organizatorilor de evenimente şi consumatorilor acestora. Este vorba de ceea ce presa a numit „detectorul de distracţii”, o aplicaţie online care le oferă clienţilor date exacte despre toate evenimentele şi ofertele sociale care au loc în Bucureşti, folosind sistemul GPS pentru a ajuta doritorul să ajungă la destinaţie mai uşor.

Turismul românesc nu mai poate rămâne la nivelul aspiraţiilor anilor 80, când singura distracţie erau plimbările pe înserat, iar lumea se ducea la culcare la 10 seara. Dacă nu înţelegem cât de important a devenit turismul de distracţie, s-ar putea să nu fim capabili să atragem valurile de turişti care caută exact aşa ceva. Spaniolii veniţi pentru meciul de fotbal au dovedit-o pe deplin: ei au petrecut în centrul istoric al Capitalei până dimineaţa, arătând tuturor în ce fel Bucureştiul ar putea deveni magnet turistic.

THE BEAT este un produs ultramodern de promovare a turismului de distracţie aşa cum folosesc şi ţările avansate tehnologic, şi tocmai de aceea Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii crede în rostul său pe piaţa românească, mai ales că se va dovedi util şi pentru turiştii străini. Nu pot să uit cu o familie de britanici a aterizat la Mamaia în această primăvară după ce a văzut pozele frumoase de pe internet, dar a nimerit în extrasezon, motiv pentru care Mamaia era pustie. Un sistem ca THE BEAT este mereu actualizat, iar cine îl foloseşte nu poate avea surprize, pentru că este informat în fiecare clipă asupra desfăşurării evenimentelor şi stării de fapt a zonelor de petrecere. E important de ştiut, în plus, că THE BEAT este un produs sută la sută românesc, atât din punct de vedere al creării lui, cât şi al investitorilor implicaţi. Mă bucur întotdeauna când inteligenţa şi capitalul românesc produc ceva pentru piaţa autohtonă, singurul meu regret fiind că nu văd acest lucru întâmplându-se mai des.

Aşa încât, pentru mine, apariţia THE BEAT este semnul că turismul românesc se modernizează şi se îmbracă la modă, lepădând hainele vintage pentru ultimul răcnet în materie de comunicare. Aşa cum este şi normal, având în vedere că trăim în lumea facebook. Pe baza THE BEAT, Bucureştiul va deveni capitala distracţiei nu doar în România, ci şi la nivel european, iar acest lucru este mai mult decât îmbucurător.

 

Published in: on mai 20, 2012 at 10:57 AM  Lasă un comentariu  

THE BEAT, un sistem interactiv de informare în timp real asupra evenimentelor din Bucureşti


Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii organizează joi, 17 mai, de la ora 11.00, la JAMES JOYCE’S PUB, Piaţa Walter Mărăcineanu nr. 1-3, Bucureşti, o conferinţă de presă în care cadrul căreia va fi prezentat în premieră un produs modern pe piaţa serviciilor turistice din România, THE BEAT.

Lansarea oficială THE BEAT (http://thebeat.ro ) va avea loc vineri în data de 18 mai 2012, începând cu ora 22.30, în clubul bucureştean Turbohalle (http://www.turbohalle.ro ).

THE BEAT este un sistem informaţional alcătuit dintr-o platformă interactivă online (site şi blog) şi o aplicaţie smartphone. Produsul este orientat către organizatorii de evenimente şi către consumatorii acestora şi ţinteşte să ofere clienţilor date exacte despre toate evenimentele şi ofertele sociale care au loc în Bucureşti, folosind sistemul GPS pentru a ajuta doritorul să ajungă la destinaţie mai uşor.

Turismul de distracţie câştigă teren tot mai mult în România şi în special în Bucureşti, iar pentru publicul ţintă al acestui gen de divertisment a fost creat THE BEAT ca un instrument de comunicare directă între public şi organizatorii de evenimente.

Într-o piaţă globală de evenimente, THE BEAT va fi un instrument de promovare şi pentru turismul cultural. El va atrage inclusiv public străin prin instrumente de poziţionare a evenimentelor, rating şi localizarea evenimentelor prin GPS.

            Piaţa de evenimente, în continuă creştere, are nevoie de un produs precum THE BEAT pentru a oferi consumatorului opţiunea de a alege cele mai bune evenimente sau modalităţi de petrecere a timpului liber. De aceea, THE BEAT va funcţiona ca un punct de informare în timp real asupra evenimentelor, programul pilot vizând Capitala,  dar fiind pregătit pentru extensia şi în alte puncte de interes de acest tip din România.

 

 

Published in: on mai 15, 2012 at 9:29 AM  Lasă un comentariu  

Mediul privat trebuie încurajat să adopte sistemul tichetelor de masă

EDITORIALUL DE LUNI DIN CURIERUL NATIONAL

România beneficiază de un sistem modern al tichetelor de masă care a pătruns la aproape 50 la sută din angajaţii mediului privat. Din păcate, mai rămân încă peste jumătate din companii care nu au aflat de benficiile acestui sistem, iar cei care pierd nu sunt doar angajaţii, care ar putea astfel să aibă parte de un stimulent mai puţin taxat de buget, ci şi angajatorii, ba chiar şi bugetul de stat. Angajatorii ar avea, la rândul lor, o modalitate de a-şi fideliza şi răsplăti angajaţii fără povara imensă pe care, deocamdată cel puţin, sistemul de taxe din România îl impune ca şi cost pentru fiecare angajat. Bugetul ar câştiga la rândul săiu prin scoaterea din economia gri atât a unor sume de bani care se mai acordă prin anumite locuri ca bonus la negru, cât şi prin fiscalizarea produselor achiziţionate pe bază de tichete de masă.

Potrivit unui studiu al companiei Golden Mind&Spirit, mai puţin de o treime din companiile din categoria IMM-urilor utilizează tichetele de masă şi cadou, ceea ce înseamnă un potenţial imens de dezvoltare al sistemului, de care ar putea beneficia până la 800.000 de salariaţi din mediul privat.

Din păcate, principalul motiv pentru care companiile nu acordă tichete îl reprezintă  situaţia financiară dificilă cu care acestea se confruntă, ceea ce e scuzabil, sau, mai grav, din cauza lispei de informaţii despre tichete. De exemplu, firmele mici utilizează mult mai puţin acest sistem deşi ar avea la fel de multe avantaje ca şi companiile mai mari.

Tocmai din acest motiv, am considerat necesar lansarea studiului Golden Mind&Spirit referitor la potenţialul de creştere al tichetelor de masă, în ideea că o informare susţinută a pieţei privind avantajele acestuia ar putea convinge mai mulţi întreprinzători să îl adopte, cu avantajele amintite.

Bineînţeles însă că nu puteam să nu mă gândesc şi la rolul benefic pe care aplicarea unui sistem similar de tichete l-ar putea avea în turism. Am putea încuraja pe baza tichetelor de vacanţă atât turismul românesc, cât şi fiscalizarea serviciilor din domeniu, plus că niciun angajat nu s-ar mai raporta critic sau cu nemulţumire la locul său de muncă dacă acesta i-ar oferi şansa unei vacanţe. Aşa încât dezbaterea rămâne deschisă şi sper ca mediul privat să înţeleagă în ce fel sistemul tichetelor de masă sau de alt tip poate ajuta în relaţia angajator-angajat, degrevând în acelaşi timp învestitorul de povara prea grea a taxelor, dar păstrând totul în cadru legal.

Published in: on mai 13, 2012 at 6:36 PM  Lasă un comentariu  

Un articol din Financial Magazine în care vorbesc despre turism si Europa League

http://www.financial-magazine.org/league-cup-final-match-winner-for-romanian-tourism-66233.html 
 
League Cup Final: Match Winner For Romanian Tourism?
 
League Cup Final brings more than 30,000 tourists to Romania, and several hundreds of thousands will watch the event on television broadcasts worldwide. Stake Romania? Tourism. 

But in the same way that over 30,000 foreign tourists could be either Romanian tourism ambassadors, they may become its most virulent critics.
“Their opinion can not be changed then nor give the romotion million Romania’s international, “it said in a statement sent by Federation of Tourism and Services.

Bucharest prepared How to become capital of European football

Supporters of both teams, Atletico Madrid and Athletic Bilbao will be taken by the airport “Henri Coanda” Otopeni, with buses and taken to the areas for fans. They will receive leaflets with useful information about airport Bucharest, including emergency numbers, city map and the national scene, tourist attractions and contact details of the Embassy of Spain.

Supporters of both teams will have different places of meeting, Atletico Madrid fans meeting in George Enescu Square, while people say Ateltico Madrid will meet Costitutiei Market.
In areas for fans, will be organized spaces for sport and entertainment, which will be concerts of Romanian artists, with Spanish-speaking entertainers, but also stands to promote the capital as well as a “gastronomic area”. Areas will be delineated with special fences and water and toilets will be green, Mediafax.

Fans will not go to the stadium will see final Constitution Square where giant screens will be installed four. Other displays will be located, according to Hall District 6, in parks and Crangasi Camp Road.
Channel 5 broadcast the opening Champions League final with “Palace
In a letter to House deputy, representatives of British television station Channel 5 requested permission to begin broadcasting Champions League final with images of “Ceausescu’s Palace”.

After heated debates in Parliament, solicitation British journalists on shooting in the free regime, allowed deputies to perform their material.

How much money Romania win the Champions League final

More than 40,000 The tourists will come to Bucharest for the Europa League Cup final, told Business24, Dan Matei Agathon, Tourism Employers’ Federation president and Services (FPTS).

Hotels in Bucharest are occupied at a rate of 90-100 %, according to experts surveyed by Business24. football fans to come to Bucharest to see the final Europa League, will spend five million euros this time.

Latin blood of fans come to see the Europa League final Bucharest, will push the cost. Tourists are out of pocket, in this period, approximately five million euros, said the Employers Federation president Business24 Tourism and Services (FPTS), Dan Matei Agathon.

their hotels will be awarded around four million euros from tourists in Bucharest, according to Agathon. “The remaining money will go to restaurants, souvenirs and tickets,” said President FPTS.

Agathon says of this event and future depends largely on tourism in Bucharest, in an optimistic future should receive one million tourists a month.

“More than 1,000 foreign journalists will be present in Bucharest, “said Agathon, who noted that a favorable article Bucharest worth more than a an advertisement broadcast on Euronews.

The effort to organize the Romanian authorities, Agathon compare Europe Summit League final the NATO or the competition circuit monoposturi AutoGP, around Parliament House.
Published in: on mai 9, 2012 at 1:41 PM  Lasă un comentariu  

România merită mai multă grijă pentru turism

Editorialul de luni din Curierul National si propunerile Federatiei Patronatelor din Turism si Servicii pentru noul Guvern

 

 

România merită mai multă grijă pentru turism

 

M-am uitat în programul de guvernare al viitorului Guvern şi pot să spun că aş fi vrut mai multă grijă pentru turism. Sigur că există priorităţi absolute, că există miza socială, care este în acelaşi timp politică, dar neglijarea turismului nu cred că este în măsură să ajute economia greu încercată a acestei ţări. PIB-ul României nu se face la Ministerul de Finanţe, acolo se fac hârtii. PIB-ul României vine din mediul privat, iar turismul ar putea să fie o parte importantă a acestui mediu. Avantajul ar fi că turismul poate aduce bani din afară, printr-un fel de export care are loc în interiorul graniţelor. Avantajul ar mai fi că turismul poate constitui sursă de venituri pentru comunităţile dezavantajate şi ocolite de investiţii de alt tip, industrial. Avantajul major însă ar fi că turismul ar fi cel mai bun ambasador al României, cu condiţia ca turiştii străini să vină în număr serios şi să plece cu o impresie bună.

Iată de ce am propus un studiu al Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii prin care am identificat 10 puncte esenţiale de relansare a turismului ca prioritate economică. Printre aceste puncte se numără instaurarea sistemului all inclusive, dar şi necesitatea înfiinţării unei Agenţii Naţionale dedicate turismului care, altfel, se va pierde prin meandrele Ministerului Dezvoltării… Şi ar fi păcat.

Alte câteva puncte propuse se referă la promovarea turismului românesc pe pieţele exotice (China, Rusia, Japonia, ţările arabe), dar şi la scăderea TVA la 9 la sută, aşa cum au făcut bulgarii, că de aceea au ei preţuri mai mici şi ne iau turiştii!

Una peste alta, ar trebui să înţelegem că turismul ar putea fi o mană cerească pentru România, şi asta fără investiţii monstruoase pe care ştim că nu ni le putem permite. La atracţia modernă faţă de ecologie şi arhaic, România are tradiţii şi locuri nebănuit de frumoase cu care poate rupe gura târgului. Numai să vrem.

Sper de aceea ca noul Guvern să vrea mai mult şi sper ca reprezentanţii mediului privat să fie invitaţi pentru a veni cu expertiza şi cu viziunea lor asupra a ceea ce este de făcut pentru a putea fi mândri de România turistică.

Decalog pentru un succes story în turismul românesc

53 vizualizari | May 4, 2012 by

 
1

 

 

Turismul românesc trebuie să constituie un domeniu strategic pentru economia României. În acest scop, este necesară o redresare pe termen scurt, dar şi o dezvoltare gândită pe termen lung. Pentru repunerea turismului printre priorităţile economiei naţionale, sunt necesare câteva măsuri esenţiale:

1. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului trebuie să creeze în interiorul său o Agenţie naţională dedicată special turismului care să poată îmbina dezvoltarea regională cu problemele specifice din turism, dar mai ales pentru a se putea realiza un program de dezvoltare pe termen mediu şi lung a turismului românesc. Această Agenţie trebuie să lucreze cu un personal tehnic, expert pe domeniu, care a lucrat în turismul real, pentru a se descoperi priorităţile de dezvoltare, dar şi pentru a verifica mereu efectele deciziilor luate. Personalul tehnic trebuie să găsească soluţii împreună cu organizaţiile şi federaţiile de turism printr-un dialog continuu şi prin întâlniri periodice pentru a se identifica problemele de pe teren şi a se găsi soluţii agreate de ambele părţi. Fără atragerea specialiştilor din domeniul turistic nu se pot găsi soluţii de dezvoltare sănătoasă, implementarea măsurilor şi găsirea soluţiilor fiind eficiente doar pe baza datelor şi aşteptărilor reale din economia turistică.

2. Orientarea agresivă şi intensivă către pieţele din vestul Europei, dar şi către cele mai puţin obişnuite (Rusia, China sau Japonia, de exemplu) constituie o altă prioritate a turismului românesc. Acest lucru nu doar că ar atrage un plus de calitate în turismul românesc, dar ar contribui la fel de bine la finanţarea investiţiilor din turism şi ar avea efecte pozitive economice pe orizontală pe tot lanţul serviciilor utilizate de turişti. Străinii aleg de obicei sejururi de minim 7 nopţi, prin urmare se poate realiza o ocupare mai mare a locurilor de cazare. În acest fel se poate reduce sindromul ocupării locaţiilor turistice doar peste weekend, sporind profitabilitatea agenţilor economici, dar şi cuantumul taxelor ce sunt plătite de aceştia către buget.

3. Scăderea pe termen mediu a TVA în turism pentru incoming la 9 la sută, după modelul de succes al Bulgariei, atât la tour operatorii locali, cât şi la hotelieri, iar pe termen lung, în funcţie de analiza impactului scăderii TVA-ului, scăderea impozitului pe profit în acest sector. Prin această măsură tour operatorii interni vor fi motivaţi să promoveze pe pieţele externe turismul românesc. Această scădere a TVA nu trebuie privită ca o diminuare a taxelor colectate de către stat, având în vedere că în momentul de faţă, din cauza numărului redus de turişti străini, sumele colectate sunt oricum mici. Folosirea scăderii TVA ca o pârghie a dezvoltării turismului de incoming înseamnă de fapt o creştere a sumelor reale colectate, dar şi o scădere a cheltuielor efectuate cu promovarea turismului. Tour operatorii şi hotelierii vor fi direct interesaţi în această promovare.

4. Identificare de metode pentru a spori numărul pachetelor turistice cu destinaţia România pentru turiştii români prin agenţiile de turism şi tour operatorii locali. Scopul este încurajarea agenţiilor şi tour operatorilor să promoveze în primul rând calitatea şi sejururi mai mari de trei nopţi. În acest fel hotelierii vor fi obligaţi să ridice standardul serviciilor şi al unităţilor de cazare pentru a face faţă unei concurenţe reale pe o piaţă extrem de transparentă şi se va câştiga din faptul că ocuparea în timpul săptămânii va creşte. Pe de altă parte, achiziţionarea pachetelor turistice prin intermediul agenţiilor de turism reduce drastic evaziunea fiscală din turismul românesc. Practica de a caza un turist fără a înregistra fiscal serviciul oferit va deveni imposibil deoarece hotelierul sau pensiunea va emite documentele fiscale pentru agenţia de turism. Implementarea unei astfel de soluţii pentru pachete turistice româneşti, chiar dacă dificilă pe o piaţă liberă în care există contraoferta sejururilor în străinătate, se poate realiza cu ajutorul anumitor facilităţi fiscale.

5. Promovarea turismului românesc trebuie efectuată ţinându-se cont de stadiul de dezvoltare al locaţiilor şi de planurile generale de dezvoltare ale Minsiterului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Astfel, nu putem promova zone cu o dezvoltare slabă deoarece aducând turiştii străini în astfel de zone nu vor fi mulţumiţi, iar efectul va fi negativ pe ansamblu. Anunţând o promovare a anumitor zone strategice turistic, precum litoralul, agenţii economici vor fi direct interesaţi în a investi acolo ştiind că aceste zone vor fi promovate serios. România este bogată în atracţii turistice, însă nu le putem promova fără ca acestea să ofere condiţiile unui sejur plăcut turiştilor.

6. Este nevoie ca pe termen mediu şi lung să fie dezvoltată infrastructura necesară pentru a primi turiştii străini: aeroporturi pentru curse charter în zonele de interes, căi de acces cât mai bune către aceste aeroporturi pentru a se face transferul dintre aeroport si unitatea hotelieră.

7. Turismul cultural trebuie promovat foarte puternic în străinătate pentru că în acest fel turiştii pot descoperi mai întâi aspectele tradiţiei româneşti (îndeosebi cele de Paşte şi Crăciun sau diferitele sărbători locale cum ar fi Junii la Braşov sau Festivalul de  la Sighişoara), pentru ca apoi să îndreptăm atenţia turistului străin către locaţiile de pe litoral pe timpul verii sau către cele de la munte pentru zonele de ski.

8. Atragerea lanţurilor hoteliere străine prin facilităţi fiscale acordate investitorilor străini. Pe această cale se poate obţine o îmbunătăţire considerabilă a serviciilor hoteliere, având garanţia unei creşteri a numărului de turişti străini în România. În acelaşi timp, hotelierii locali vor simţi nevoia să ridice standardele proprii pentru a face faţă concurenţei apărute.

9. Dezvoltarea turismului din Delta Dunării prin atragerea investitorilor cu experienţă care să păstreze echilibrul ecologic al Deltei şi principiile dezvoltării durabile. Croazierele pe Dunare ar trebui să aibe ca punct de întoarcere Sulina, iar nu Budapesta, dar acest lucru nu este posibil fără infrastructura turistică adecvată. Prin dezvoltarea turistică a Deltei Dunării se pot crea multe locuri de muncă şi surse de venit într-o zonă cu şomaj ridicat.

10.Dezvoltarea sistemului de all inclusive, ca sistem verificat de atragere de turişti, care să repună România în competiţia cu ţările care au avut succes pe această direcţie. Sistemul all inclusive nu este căutat doar de turiştii străini, motiv pentru care ar duce la creşterea numărului celor care ar alege destinaţia România, ci este solicitat şi de turiştii români, doar că, din lipsa ofertei autohtone, aceştia aleg destinaţiile străine care şi-au dezvoltat all inclusive.

Published in: on mai 5, 2012 at 10:55 AM  Comments (1)