România merită mai multă grijă pentru turism

Editorialul de luni din Curierul National si propunerile Federatiei Patronatelor din Turism si Servicii pentru noul Guvern

 

 

România merită mai multă grijă pentru turism

 

M-am uitat în programul de guvernare al viitorului Guvern şi pot să spun că aş fi vrut mai multă grijă pentru turism. Sigur că există priorităţi absolute, că există miza socială, care este în acelaşi timp politică, dar neglijarea turismului nu cred că este în măsură să ajute economia greu încercată a acestei ţări. PIB-ul României nu se face la Ministerul de Finanţe, acolo se fac hârtii. PIB-ul României vine din mediul privat, iar turismul ar putea să fie o parte importantă a acestui mediu. Avantajul ar fi că turismul poate aduce bani din afară, printr-un fel de export care are loc în interiorul graniţelor. Avantajul ar mai fi că turismul poate constitui sursă de venituri pentru comunităţile dezavantajate şi ocolite de investiţii de alt tip, industrial. Avantajul major însă ar fi că turismul ar fi cel mai bun ambasador al României, cu condiţia ca turiştii străini să vină în număr serios şi să plece cu o impresie bună.

Iată de ce am propus un studiu al Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii prin care am identificat 10 puncte esenţiale de relansare a turismului ca prioritate economică. Printre aceste puncte se numără instaurarea sistemului all inclusive, dar şi necesitatea înfiinţării unei Agenţii Naţionale dedicate turismului care, altfel, se va pierde prin meandrele Ministerului Dezvoltării… Şi ar fi păcat.

Alte câteva puncte propuse se referă la promovarea turismului românesc pe pieţele exotice (China, Rusia, Japonia, ţările arabe), dar şi la scăderea TVA la 9 la sută, aşa cum au făcut bulgarii, că de aceea au ei preţuri mai mici şi ne iau turiştii!

Una peste alta, ar trebui să înţelegem că turismul ar putea fi o mană cerească pentru România, şi asta fără investiţii monstruoase pe care ştim că nu ni le putem permite. La atracţia modernă faţă de ecologie şi arhaic, România are tradiţii şi locuri nebănuit de frumoase cu care poate rupe gura târgului. Numai să vrem.

Sper de aceea ca noul Guvern să vrea mai mult şi sper ca reprezentanţii mediului privat să fie invitaţi pentru a veni cu expertiza şi cu viziunea lor asupra a ceea ce este de făcut pentru a putea fi mândri de România turistică.

Decalog pentru un succes story în turismul românesc

53 vizualizari | May 4, 2012 by

 
1

 

 

Turismul românesc trebuie să constituie un domeniu strategic pentru economia României. În acest scop, este necesară o redresare pe termen scurt, dar şi o dezvoltare gândită pe termen lung. Pentru repunerea turismului printre priorităţile economiei naţionale, sunt necesare câteva măsuri esenţiale:

1. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului trebuie să creeze în interiorul său o Agenţie naţională dedicată special turismului care să poată îmbina dezvoltarea regională cu problemele specifice din turism, dar mai ales pentru a se putea realiza un program de dezvoltare pe termen mediu şi lung a turismului românesc. Această Agenţie trebuie să lucreze cu un personal tehnic, expert pe domeniu, care a lucrat în turismul real, pentru a se descoperi priorităţile de dezvoltare, dar şi pentru a verifica mereu efectele deciziilor luate. Personalul tehnic trebuie să găsească soluţii împreună cu organizaţiile şi federaţiile de turism printr-un dialog continuu şi prin întâlniri periodice pentru a se identifica problemele de pe teren şi a se găsi soluţii agreate de ambele părţi. Fără atragerea specialiştilor din domeniul turistic nu se pot găsi soluţii de dezvoltare sănătoasă, implementarea măsurilor şi găsirea soluţiilor fiind eficiente doar pe baza datelor şi aşteptărilor reale din economia turistică.

2. Orientarea agresivă şi intensivă către pieţele din vestul Europei, dar şi către cele mai puţin obişnuite (Rusia, China sau Japonia, de exemplu) constituie o altă prioritate a turismului românesc. Acest lucru nu doar că ar atrage un plus de calitate în turismul românesc, dar ar contribui la fel de bine la finanţarea investiţiilor din turism şi ar avea efecte pozitive economice pe orizontală pe tot lanţul serviciilor utilizate de turişti. Străinii aleg de obicei sejururi de minim 7 nopţi, prin urmare se poate realiza o ocupare mai mare a locurilor de cazare. În acest fel se poate reduce sindromul ocupării locaţiilor turistice doar peste weekend, sporind profitabilitatea agenţilor economici, dar şi cuantumul taxelor ce sunt plătite de aceştia către buget.

3. Scăderea pe termen mediu a TVA în turism pentru incoming la 9 la sută, după modelul de succes al Bulgariei, atât la tour operatorii locali, cât şi la hotelieri, iar pe termen lung, în funcţie de analiza impactului scăderii TVA-ului, scăderea impozitului pe profit în acest sector. Prin această măsură tour operatorii interni vor fi motivaţi să promoveze pe pieţele externe turismul românesc. Această scădere a TVA nu trebuie privită ca o diminuare a taxelor colectate de către stat, având în vedere că în momentul de faţă, din cauza numărului redus de turişti străini, sumele colectate sunt oricum mici. Folosirea scăderii TVA ca o pârghie a dezvoltării turismului de incoming înseamnă de fapt o creştere a sumelor reale colectate, dar şi o scădere a cheltuielor efectuate cu promovarea turismului. Tour operatorii şi hotelierii vor fi direct interesaţi în această promovare.

4. Identificare de metode pentru a spori numărul pachetelor turistice cu destinaţia România pentru turiştii români prin agenţiile de turism şi tour operatorii locali. Scopul este încurajarea agenţiilor şi tour operatorilor să promoveze în primul rând calitatea şi sejururi mai mari de trei nopţi. În acest fel hotelierii vor fi obligaţi să ridice standardul serviciilor şi al unităţilor de cazare pentru a face faţă unei concurenţe reale pe o piaţă extrem de transparentă şi se va câştiga din faptul că ocuparea în timpul săptămânii va creşte. Pe de altă parte, achiziţionarea pachetelor turistice prin intermediul agenţiilor de turism reduce drastic evaziunea fiscală din turismul românesc. Practica de a caza un turist fără a înregistra fiscal serviciul oferit va deveni imposibil deoarece hotelierul sau pensiunea va emite documentele fiscale pentru agenţia de turism. Implementarea unei astfel de soluţii pentru pachete turistice româneşti, chiar dacă dificilă pe o piaţă liberă în care există contraoferta sejururilor în străinătate, se poate realiza cu ajutorul anumitor facilităţi fiscale.

5. Promovarea turismului românesc trebuie efectuată ţinându-se cont de stadiul de dezvoltare al locaţiilor şi de planurile generale de dezvoltare ale Minsiterului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Astfel, nu putem promova zone cu o dezvoltare slabă deoarece aducând turiştii străini în astfel de zone nu vor fi mulţumiţi, iar efectul va fi negativ pe ansamblu. Anunţând o promovare a anumitor zone strategice turistic, precum litoralul, agenţii economici vor fi direct interesaţi în a investi acolo ştiind că aceste zone vor fi promovate serios. România este bogată în atracţii turistice, însă nu le putem promova fără ca acestea să ofere condiţiile unui sejur plăcut turiştilor.

6. Este nevoie ca pe termen mediu şi lung să fie dezvoltată infrastructura necesară pentru a primi turiştii străini: aeroporturi pentru curse charter în zonele de interes, căi de acces cât mai bune către aceste aeroporturi pentru a se face transferul dintre aeroport si unitatea hotelieră.

7. Turismul cultural trebuie promovat foarte puternic în străinătate pentru că în acest fel turiştii pot descoperi mai întâi aspectele tradiţiei româneşti (îndeosebi cele de Paşte şi Crăciun sau diferitele sărbători locale cum ar fi Junii la Braşov sau Festivalul de  la Sighişoara), pentru ca apoi să îndreptăm atenţia turistului străin către locaţiile de pe litoral pe timpul verii sau către cele de la munte pentru zonele de ski.

8. Atragerea lanţurilor hoteliere străine prin facilităţi fiscale acordate investitorilor străini. Pe această cale se poate obţine o îmbunătăţire considerabilă a serviciilor hoteliere, având garanţia unei creşteri a numărului de turişti străini în România. În acelaşi timp, hotelierii locali vor simţi nevoia să ridice standardele proprii pentru a face faţă concurenţei apărute.

9. Dezvoltarea turismului din Delta Dunării prin atragerea investitorilor cu experienţă care să păstreze echilibrul ecologic al Deltei şi principiile dezvoltării durabile. Croazierele pe Dunare ar trebui să aibe ca punct de întoarcere Sulina, iar nu Budapesta, dar acest lucru nu este posibil fără infrastructura turistică adecvată. Prin dezvoltarea turistică a Deltei Dunării se pot crea multe locuri de muncă şi surse de venit într-o zonă cu şomaj ridicat.

10.Dezvoltarea sistemului de all inclusive, ca sistem verificat de atragere de turişti, care să repună România în competiţia cu ţările care au avut succes pe această direcţie. Sistemul all inclusive nu este căutat doar de turiştii străini, motiv pentru care ar duce la creşterea numărului celor care ar alege destinaţia România, ci este solicitat şi de turiştii români, doar că, din lipsa ofertei autohtone, aceştia aleg destinaţiile străine care şi-au dezvoltat all inclusive.

Anunțuri
Published in: on Mai 5, 2012 at 10:55 AM  Comments (1)  

The URI to TrackBack this entry is: https://danmateiagathon.wordpress.com/2012/05/05/romania-merita-mai-multa-grija-pentru-turism/trackback/

RSS feed for comments on this post.

One CommentLasă un comentariu

  1. Cred ca pe langa litoral sau Delta ar trebuir promovate si manastirile din Bucovina sau Maramuresul.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: